Bratislava este un mic labirint. Intri într-o curte și dai de o terasă sau de un magazinel sau de o berărie artizanală. Intri într-o altă curte și dai într-o stradă. Vezi o străduță și dai într-o biserică sau sub o mănăstire medievală dai de o structură ultramodernă.
Cum este la doi pași de Viena nu puteam rata orașul, capitala Slovaciei. Cei mai bătrâni îl știu drept Pressburg sau Poszony, Bratislava fiind un nume inteligent născocit de naționaliștii slovaci imediat după Primul Război Mondial.
drumul ce duce spre catedrala din Bratislava. ceea ce se vede în planul depărtat al imaginii este capela baroc a catedralei gotice
detalii arhitecturale de la castelul din Bratislava
Plecat din Viena, am încărcat pe harta virtuală numele Bratislava. Prima opțiune care îți apare este castelul din Bratislava. Perfect. Era locul cunoscut și pe care doream să îl văd. După o plimbare plăcută de aproape o oră, intrăm în Bratislava. Blocuri comuniste dar drumuri moderne. Navigația ne duce rapid spre zona centrală, spre castelul în care și-a trăit câteva momente din viață regele Matias Corvin. Drumul ce traversează centrul trece în josul castelului, urcăm pe o stradă întortocheată și ajungem în fața parcării subterane ce s-a amenajat în subsolul castelului. Parcarea este scumpă. 3 Euro pentru o oră. De aici cu un lift urcăm la suprafață, în grădina castelului.
castelul din Bratislava, intrarea principală în clădirea castelului prin poarta Sigismund. castelul datează din secolul al XIV-lea.
statuia regelui Svatopluk I, cel mai important rege al Moraviei. de istoria acestui stat medieval încearcă slovacii să își lege povestea în prezent. statuia a fost dezvelită în 2010
Totul este restaurat de curând. Are acea patină de fabrică pe care majoritatea restaurărilor din zona central și estică a Europei le au. Totul în unghi drept, totul corect. Că este Alba Iulia sau Bratislava sau Kiev, toate sunt perfecte. Prea perfecte, prea curate, prea corecte. Dar reabilitarea lor este de aplaudat și trebuie încurajată ideea reabilitării în multe alte cazuri urbane.
gotic, renaștere și baroc. aceeași fațadă cu etape succesive de aamenjare. ultima restaurare a salvat cât a reușit toate aceste etape
Castelul este unul renascentist cu elemente medievale dar care a primit retușuri din aproape fiecare vârstă arhitecturală. Parcul este reușit și îți oferă o panoramă excelentă a Centrului Istoric dar și a orașului în general. Au refăcut o grădină renascentistă ce se presupune a fi preferată de împărăteasa Maria Theresia. Seacă, nici un copac, cu siguranță nu arăta așa în perioada împărătesei.
grădina Mariei Theresia, refăcută de la zero în ultimii ani. este amenajată pe mai multe nivele. un loc destul de rece și fără poveste.
După aproximativ o oră de pribegeală prin jurul castelului și uitându-ne în larg la străzile Bratislavei care se încleștau pe marginea Dunării, ne-am zis că trebuie să mergem acolo, că zona istorică nu poate fi doar acest castel, destul de modest.
piața Hlavne, kilometrul zero al orașului. în plan apropiat este un fragment din fântâna Maximilianova
Luam mașina, punem pe Waze – Stare Miasto – și ne lăsăm duși de satelit prin labirintul slovac. Stradă după stradă și ajungem în fața unei mânăstiri a franciscanilor sub care se construise o imensă parcare subterană. Am reușit să număr șapte niveluri. Am lăsat mașina acolo și am pornit în descoperirea Centrului Istoric. Și ce descoperire a fost. Ca și la Sibiu, în zona imediată am dat de un Info pentru turiști. Am luat o hartă și am pornit mai departe. Prima clădire ce s-a așezat în fața mea, a fost Primăria medievală a orașului. O clădire gotică spectaculoasă. Detaliile goticului m-au convins de importanța zonei istorice ce va veni. Astăzi clădirea este muzeul de istorie al orașului. Sună cunoscut, nu?
acesta este blazonul orașului. cele trei turnuri sunt poate cel mai frecvent element regăsit pe blazoanele orașelor europene. Cluj (fără Napoca), Sighișoara, Praga sau Copenhaga toate au același simbol.
primăria veche a orașului. mult mai modestă ca cea din Sibiu, clădirea este un exemplu de arhitectură gotică și renascentistă. aceasta este intrarea opusă pieții centrale, dinspre piața Primacialne
Din curtea Primăriei, printr-un gang am dat în piața principală. Mai mică ca piața noastră și nici la fel de monumentală. De fapt clădirea Primăriei era cea mai impunătoare. Ne-am așezat la o terasa unui dintre sutele de baruri și pub-uri bratislave. Nu am avut răbdare, am renunțat la o excelentă bere slovacă și am pornit să văd celălalte colțuri ale cetății.
biserica iezuită și turnul Primăriei
una din nenumăratele terase din Centrul Istoric, aceasta fiind dedicată exclusiv berii locale artizanale
Vechea cetate pressburgă este cam 40% din cetatea medievală a Sibiului. Străzile sunt mai strâmte, mai sinuoase. Orașul este mai înalt decât Sibiul. În perioada medievală, Sibiul era un oraș mai important. Anevoios cum mergeam și fără ca deja să cunosc locul, am cotit stânga pe strada Zamocnicka în capătul căreia dai de strada principală a cetății medievale, în fruntea căruia stăruia poarta sfântului Mihail, un apăsător și impresionant colț de fortificație medievală. Una dintre cele mai frumoase porți pe care am pășit în lumea medievală a Europei. Trebuie să fac un top al celor mai frumoase porți medievale prin care am trecut în periplurile mele.
strada Zamocnicka
poarta sfântului Mihail văzută din interiorul cetății (sus) precum și din ceea ce era pe atunci exteriorul ei (jos)
Revenit în piața centrală și după un intermezzo comercial (magnet, haine, becherova, vin și suveniruri) am pornit în căutarea catedralei. Am descoperit-o la marginea cetății, flancată de autostrada ce taie orașul, într-o piațetă în capătul unei străzi ce atrage mult mai mulți turiști datorită ciudatelor statui ce le are. Catedrala în care Maria Theresia s-a încoronat ca regină a Ungariei, este mai mică ca și Biserica Ursulinelor. Nimic spectaculos, este un monument gotic în adevărata esență a sa.
capela sfântul Ioan a catedralei
altarul și absida gotică a catedralei. aici s-a încoronat Maria Theresia.
un mod original de reamenajare a zidurilor groase ale Bratislavei. galeria te duce până la nivelul actual al șoselei perincipale, diferența de nivel fiind considerabilă
interesant acest vehicol local folosit pentru transportul turiștilor prin cetate. sursă de inspirație
Am continuat pe străduțele bătrâne ale orașului, am revăzut minunata poartă a sfântului Mihail am descoperit că bucata gotică a mânăstirii franciscane a fost transformată în operă de artă contemporană, și în cele din urmă ne-am retras din oraș.
ambasada turcă ca multe alte ambasade, funcționează pe străzile Centrului Istoric. aproape nu le sesizezi.
Bratislava nu este decât o capitală conjuncturală a tânărului stat slovac dar Bratislava este un minunat oraș medieval al Europei Centrale. Este un oraș viu, vesel, frumos. Are bun gust, are prețuri bune și bere rece. Este o plăcere să te plimbi pe străduțele sale. Într-un top personal al pribegiei urbane medievale, acest oraș își regăsește locul de frunte.
Michalska
În drum spre Sibiu, am decis că trebuie să mâncăm. Am decis să oprim într-un oraș din Ungaria pe care nu îl cunoșteam. Îl știam de fapt din presa sportivă, fiind sediul celui mai puternic club de handbal feminin din lume, Gyor.
piața Szechenyi, kilometru zero al Gyor-ului
Așa cum și în România orașele din vest sunt cele bogate, și Gyor-ul, aflat în vestul Ungariei de astăzi, este bogat și dezvoltat. Se simte din aer, se simte din străzi, se simte din afluentul dunărean, se simte din trend, se simte din oameni.
parcul de pe malul râului Raba
Am parcat mașina, pe o stradă istorică și am mers mai departe spre piața centrală. Orașul vechi este micuț, cam o treime din Sibiul medieval. Orașul Gyor a început de câțiva ani să își reabiliteze Centrul Istoric. Acesta este nou, mai curat, mai aranjat, fiind mai nou restaurat. Piața Centrală, Szechenyi, este elegantă zona teraselor fiind ingenios aranjată în partea de nord. Terasă lângă terasă, gulaș lângă pizza, bere lângă vin. Am mâncat mediocru dar ieftin.
lucrări proaspete de reabilitare. încă se lucrează
S-a decis ad-hoc a nu pleca imediat dar să descoperim și alte străzi ale cetății medievale. Spre râul Raba, m-am desprins pentru că în colțul privirii mi se arăta o biserică. De fapt catedrala orașului, locul care adăpostește relicvariul sfântului Ladislau. O clădire ce adună în ea toată evoluția istorică și arhitecturală a bisericii catolice. Absidă romanică, navă gotică și fațadă barocă. Am rămas preț de câteva minute uimit de această biserică. Era închisă, nu am intrat, dar cred că esența sa am descoperit-o în soarele acela de iunie.
Romanic. absida romanică a catedralei din Gyor
Gotic. capela gotică a catedralei din Gyor
Renaștere. accesul renascentist a catedralei din Gyor
Baroc. fațada baroc a catedralei din Gyor
Am plecat vesel spre Sibiu. În câteva zile am descoperit și redescoperit patru țări ale Europei Centrale, patru țări în care simțeam Sibiul, în care simțeam Transilvania. Poate și România.
rămășițe ale timpurilor trecute, redescoperite de arheologii slovaci în interiorul catedralei sfântului Martin
ancadrament gotic la poarta Sigismund a castelului Bratislava
detalii gotice în primăria veche a orașului Bratislava
detalii cubiste pe fațadele din zona istorică a Bratislavei
unul dintre cele mai interesante elemente descoperite în Bratislava a fost modeul în care arhitecții din aște timpuri au soluționat trecerea urbanistică de la o biserică gotică la un ansamblu stradal de imobile laice. un exemplu rar dar foarte inspirat, o lecție pe viu de istorie a orașelor.
biserica Maicii Domnului. În lateral dreapta, în subsol, este parcarea de care vă scriam în articol
statuia regelui morav Svatopluk I din fața castelului bratislav
grădina Mariei Theresia
detalii în primăria veche a orașului Bratislava
statuia sfântului Martin, patronul catedralei
așa arată o curte interioară din Centru Istoric al Bratislavei. Oaze de liniște și de bun gust. sursă de inspirație pentru antreprenorii locali
poarta istorică Sigismund din castelul Bratislava
detalii în primăria veche a orașului Bratislava
piața Hlavne
pictură murală, recent restaurată în catedrala Sfântul Martin din Bratislava
statuia regelui sfânt Ladislau I, al cărui relicvar se găsește în catedrala din Gyor
strada Kiralyi
Da, o experienta interesanta, si un oras tanar si dinamic. Insa si eu am remarcat, ca si dumneavoastra ca Bratislava are acea patină de fabrică pe care majoritatea restaurărilor din zona central și estică a Europei le au. Totul în unghi drept, totul corect. Si asta mi-a cam displacut. Din acest punct de vedere mi se pare ca Sibiul, Sighisoara, si partial si Brasovul sunt mult mai autentice, pentru ca pastreaza de exemplu mult mai mult tigla istorica, iar tigla de factura industriala a impanzit mai putin aceste orase. Sa fie oare din lipsa de bani, ori sa fie o politica mai inteligenta a oraselor Sibiu, Sighisoara si Brasov?
pt Tudor
multumesc de comentariu
Cu Pressburgul posibili stramosi ai mei, respectiv contii de Sankt Georgen und Posing au avut o stransa legatura in secolele de inceput ale instalarii lor in regatul Ungariei ei fiind una din cel 12 spite maghiaro – germane ce au derivat din clanul fratilor cavaleri suebi Hont – Pazmany si care printre alte mari demnitati au dat si trei voevozi ai Ardealului in sec 15 si 16 si care cam dispar dupa batalia de la Mohacs din castelelele lor din Sankt Georgen si Bozin aparand printr-un urmas, groful Sanjorz in jurul anilor 1700 in Moldova care da familiia Saintgeorges(numele strabunicuui meu arhitectul botosenean Alexandru Saintgeorges, 1850-1904)