UN MARE SIBIAN, THEODOR GLATZ.
autoportret în haine de cioban, cca. 1850
Theodor Glatz se naște la Viena în 1818. Originea sa nu este în schimb austriacă sau germană dar slovacă, fiind un alt exemplul din lungul șir al intelectualilor slovaci ce ajung și creează la Sibiu.
Studiază la Academia din Viena între 1837 și 1840. Profesorul său este pictorul Josef Mosmer. După studii se plimbă prin mai multe localități și în cele din urmă este angajat în 1843 ca profesor de desen la școlile patronate de Biserica Evanghelică din Sibiu, printre care și la actualul Colegiu Național Samuel von Brukenthal.
ruina bisericii abațiale de lângă Cluj-Mănăștur, pictură realizată de Glatz în primii ani de ședere la Sibiu
Din 1850 se dedică pasiunii fotografice. Trei ani mai târziu devine fotograf profesionist alături de Anton Fiala, un alt pictor și fotograf ca și Glatz. Dacă până atunci picta și realiza grafică, din 1850 regăsim doar pasiunea sa pentru fotografie.
portrete de țărani români realizate alături de Karl Koller, fotograf din Bistrița, cca. 1860.
Își crează un cerc de artiști care îl frecventează, printre aceștia fiind Theodor Sockl sau Karl Koller. Fotografiază tot, monumente, oameni, peisaje, etnografie, evenimente și orice putea fi interesant. Este premiat la #Paris (1867), Hamburg (1868), Groningen (1869) și evident Sibiu în același 1869 sau Viena în 1873.
marca ateleriului de fotografie Theodor Glatz
Moare în 1871 iar atelierul său este preluat de Kamilla Asboth (prima femeie fotograf din România) și sora sa.
Theodor Glatz este considerat alături de Carol Popp de Szatmari unul dintre pionierii fotografiei din România, fiind cel mai de seamă fotograf al sașilor în secolul al XIX-lea. De asemenea rămâne în memoria noastră pentru noncoformismul său, fiind un modern al zilelor sale.
poate cea mai cunoscută fotografie a lui Glatz, posibil chiar el să apară în compoziție. fotografia este realizată în 1865
băile Frubeck de pe actualul bulevard Victoriei, în 1860. unii specialiști susțin că omul din prim plan este Glatz.
El este cel care deschide drumul fotografilor sibieni de seamă.
Informații preluate în majoritate din lucrarea doamnei Aurelia Cozma, ”Sibiul văzut de fotografi”, apărută la editura Altip în 2007.
țărani români din Poplaca, 1855, grafică realizată de Theodor Glatz
școala de înot, de pe strada cu același nume. fotografie cca. 1860.
cetățean îmbrăcat ca soldat, 1860.
familie de țigani cu doi copii, 1862.
vedută a Sibiului, realizată cca. 1865.
„Capela calvină” la care faceţi referire, este de fapt, ruina bisericii (altarul) abaţiale din Cluj-Mănăştur. În plus, nici o biserică calvină nu se pictează – ca-şa-i norma doctrinală pe la ei!
Corectez: pictura reprezintă biserica, nu biserica în sine este pictată.
pt Adrian Andrei Rusu
va multumesc, am sa corectez…