12Oct

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU.

CASA de VARĂ a BARONULUI BRUKENTHAL

Omul care a influenţat cel mai mult Sibiul veacului al XVIII-lea a fost baronul Samuel von Brukenthal (despre acest mare sibian am scris aici). Acesta este cel care nu ne-a oferit doar seria de palate care au încoronat aspectul baroc al oraşului Sibiu. El a a oferit chiar și o nouă concepţie urbană. Barocul perioadei iezuite a fost înlocuit cu cel laic tipic vienez.

familia baronului von Brukenthal

Samuel și Sophia Katarina

Samuel von Brukenthal şi-a definit posesiunile funciare şi locative din jurul Sibiu şi din oraş, odată cu căsătoria sa cu fiica familiei primarului Klockner. Acesta i-a oferit ca zestre şi mai târziu ca moştenire o serie de clădiri şi terenuri intra şi extravilane.

ceea ce era în jurul actualei case făcea parte din grădina familiei Brukenthal

sursa: maps.bing.com

Astfel, pe locul grădinii Porţii Cisnădiei, distruse de lucrările la Citadelă și de asediul curuților, Samuel von Brukenthal a avut intenţia de construire în 1770 a unei case de vară pe locul deja existentei case de vară a familiei Klockner. Lucrările au avut loc între 1771 – 1772 şi au fost coordonate de soţia sa şi de inginerul Theseo (posibilul arhitect și al palatului din Piața Mare). Cel care a fost contractat pentru a pune la punct planul de construire al micului palat a fost Anton Herzum, cel care a realizat ancadramentele și capitelurile palatului Brukenthal.

imagine antebelică…se poate observa că în acel moment, intrarea centrală era deja obturată, existau intrări laterală ce astăzi nu mai există. De asemenea coloana din stânga ce susținea balconul, era încă în picioare.

Anton Steinwald (despre acest mare sibian am scris aici), a fost cel contractat spre a picta plafoanele clădirii. În 1776 el era deja contractat pentru această lucrare. El, între decembrie 1777 şi martie 1778 pentru 120 de florini, a pictat uşile, ancadramentele, tocurile, scaunele de masă şi scaunele de rugăciune în alb și alte 12 fotolii tapiţate cu damasc roşu. În jurul edificiului se va amenaja o grădină de portocali (pe actualele străzi Noica şi Blaga) şi un parc unde erau aşezate vase de piatră decorate cu ghirlande de piatră.

urnă din grădina familiei Brukenthal, stânga este cea aflată astăzi în curtea muzeului, în dreapta imagine de arhivă (probabiul din parcul SubArini)

La etaj, plafoanele sunt decorate cu stucatură, trei dintre încăperi, cele de vizită, având realizate fresce semnate de Anton Steinwald. Acestea sunt încăperi spre stradă, frescele fiind realizate pe tavanul camerelor respective. Scenele sunt alegorice încadrate de o friză cu ”putti” plasaţi în decoraţia arhitecturală. Scenele sunt realizate în stil „trompe l`oil”. În camerele de vizită frescele semnate de Anton Steinwald și sunt realizate în stil „grisaille”.

Casa de vară, era proiectată precum un mic palat rococco, dar mult simplificat şi sobru. Clădirea se remarcă drept reprezentativă pentru barocul târziu din Sibiu. Este o clădire care are un soclu, un parter înalt, un etaj, cu cornişa profilată şi cu elemente sculpturale aplicate. Clădirea este în formă de L.

astfel arăta intrarea principală. Poarta a fost închisă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Coloana s-a prăbușit din cauza unui accident în anii `50 ai secolului trecut. Deja acolo funcționa tutungeria de care ne amintim cu toții.

Faţada este împărţită în şapte travee, ele fiind delimitate (două în lateral, câte una între axele centrale) de pilaştrii cu capiteluri dorice de ordin colosal. Faţada este una ponderată, cu un portal aflat pe axul cetral, flancat de două coloane cu o bază înaltă, cu fusul cilindric cu secţiunea maximă la baza inferioară a acesteia, cu capitel doric.

Arhitrava este cea care susţine platforma balconului care încununează faţada principală. Arhitrava este decorată cu basoreliefe. Balconul este format dintr-o platformă de piatră şi o balustradă de fier forjat cu decoraţie din elemente vegetale.

Faţadele laterale sunt asemănătoare cu cea principală. Faţada dinspre strada Berăriei, este formată din două travee, cea dinspre curte, mai amplă, având şapte, grupate între pilaştrii câte două, doar ultima travee fiind doar una.

fațada dinspre strada Berăriei

fațada din curtea interioară

fațada laterală din curtea interioară

Ancadramentele fereastrelor sunt rectangulare cu colţurile superioare extinse după conturul unor dreptunghiuri dispuse vertical. Ele sunt în număr de şapte pe faţada principală la etaj şi şase la parter. Pe faţadele laterale sunt patru ferestre şi pe faţada laterală amplă 14.

unul din ancadramentele clădirii, refăcută după model original

astăzi consignația a fost înlocuită cu un magazin de obiecte vechi

Portalul este unul care astăzi nu mai există dar fotografiile de arhivă ne edifică deplin. Astfel știm că portalul era din lemn, cu două canaturi şi o lumină. Uşile din interior au profiluri de epocă.

Interiorul este format la parter din două bucătării, anexe şi camerele servitorilor. La etaj erau amenajate, apartamentele proprietarilor: dormitorul, camera de vizite intime, vizite alese, sufrageria, dormitoarele pentru invitaţii oficiali (aici aflându-se tabloul împăratului Joseph al II-lea) şi cabinetul de picturi unde se aflau 39 de tablouri.

Distribuie articolul:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*