Familia sa a făcut parte din pătura patriciană a naţiunii germane. Era originar din Regnsburg (Germania), ajungând la Sibiu în 1521. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Transilvania, cumpărând de la familia Altemberger şi Armbruster casa acestora, actualul Muzeu de Istorie din Sibiu. El v-a dezvolta nenumărate afaceri în domeniul financiar şi cel funciar.
El a condus în toată această perioadă partida pro-habsburgică din Transilvania, devenind unul dintre cei mai puternici oameni din viitorul principat. El se va lupta permanent pentru autonomia oraşelor săseşti şi a naţiunii în general dar şi pentru menţinerea poziţiei acestui principat în zona Occidentală de influenţă culturală, în dauna presiunii otomane.
Sibiul devine astfel centrul politic al mişcării pro-habsburgice din Transilvania, fiind ultimul oraş ce îl va recunoaşte pe Janos Zapolya I drept principe, rezistând ani la rândul, asediilor armatelor pro-otomane.
El a plecat la curtea Habsburgilor pentru a obţine ajutor financiar şi militar. Datorită poziţiei acestuia, mulţi sibieni, precum Nicolaus Olahus sau Georg Reichesdorffer, vor ajunge a face parte din anturajul familei imperiale. Poziţia sa va reuşi a influenţa mai apoi acţiunea saşilor, fiind permanent filohabsburgici, dar şi poziţia acestora din urmă faţă de Transilvania.
În perioada războiului dintre cele două partide transilvănene el a finanţat permanent armatele saşilor dar şi ale aliaţilor acestora, inclusiv a unor principi români din Moldova sau Ţara Românească. El a finanţat multe dintre lucrările desfăşurate în oraşele germane. Pe cheltuiala sa se vor reface fortificaţiile Sibiului.
La curtea habsburgică, el se va îngloda tot mai mult în datorii, va pierde reşedinţa din Sibiu, care va deveni sediu al Primăriei oraşului (până în 1948). Va muri în 1537, falit şi departe de Sibiu.
Un comentariu
Pingback: ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU. | RAZVAN POP