Între 1833 şi 1866 este directorul tipografiei diecezane a Bisericii greco – catolice. Între 1854 şi 1875 a fost directorul gimnaziului. Vine la Sibiu pentru a lucra la crearea ASTRA. Devine astfel unul dintre fondatorii acesteia. Va fi numit în 1861 vicepreşedinte până în 1866 (în acest an devine membru al Academiei Române, al cărei vicepreşedinte a fost). Din 1877, timp de zece ani va fi preşedintele ASTRA.
În 1847 publică primul ziar românesc cu litere latine, numit „Organul luminărei”. Continua a publica noi reviste, precum „Învăţătorul poporului” în 1848 sau „Archivu pentru filologie şi istorie” începând cu 1867. Publică articole în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.
S-a implicat şi în politica transilvăneană, participând la Adunarea de la Blaj din 1848, reprezentând naţiunea română la întrevederile avute cu împăratul austro – ungar. Va face, de asemenea, parte din Dieta Transilvaniei ce s-a tinut la Sibiu, între 1863 şi 1864.
Este unul dintre simbolurile intelectualităţii româneşti, prin erudiţia sa (ştia nu mai puţin de 12 limbi) şi prin interesul permanent de educare. A fost membru al „Societăţii Germane de Orientalistică”. Publică mai multe lucrări şi traduceri, majoritatea la Sibiu şi la Blaj, majoritatea de istorie, teologie şi lingvistică.
Revine la Blaj, unde va muri în 1887. La moartea sa, prin testament, vasta sa bibliotecă, conseiderată una dintre cele mai mari biblioteci particulare din Transilvania, va ajunge în posesia Episcopiei Bisericii Greco – Catolice de la Blaj.
