Ieri, Biblioteca Județeană ASTRA a prezentat ediția reeditată a primei Enciclopedii a României, scrisă, editată, tipărită și publicată la Sibiu, în trei volume între 1898 – 1904. Enciclopedia este una din primele astfel de lucrări din lume, unii spunând că este chiar cea de a patra, după cea a Marii Britanii, cea a Franței și cea a Germaniei.
Omul care a stat în spatele acestui mare efort al culturii românești, a fost Cornel Diaconovici. Redau mai jos textul care l-am publicat pe blog în 2010 cu ocazia concursului „10 Mari Sibieni”:
Se naște și moare în Banat dar întreaga sa cariera este legata de ASTRA sibiană. Se naște în 1859. Studiază în mai multe orașe printre care la Budapesta si la Viena. Este licențiat în drept în 1880. Trei ani mai târziu obține și titlul de doctor în drept. Devine avocat și în același timp își începe și activitatea științifică.
Redactează Viitorul, apoi „Romanische Revue” pe care ajunge să o tipărească la Sibiu în 1893. Doi ani mai târziu devine director al revistei Transilvania din Sibiu, revista oficială a ASTRA. Devine secretar al Astra. Datorită celor două poziții pe care le ocupă în interiorul Asociaţiunii, va deveni coordonatorul „Enciclopediei Romane”, prima astfel de lucrare din cultura romanească. Aceasta va fi publicată în trei volume între 1898 – 1904, la Sibiu. El se implică în organizarea bibliotecii și a muzeului ASTREI.
În perioada 1890 – 1896 este secretar si director adjunct al băncii Albina din Sibiu. Din aceasta poziție devine secretar al Conferințelor Băncilor Românești din Transilvania. După 1900 înființează numai puțin de trei bănci în Transilvania, sub controlul băncii Albina. Ia legătura cu guvernul României pentru dezvoltarea acestora în Regat.
Se stabilește la București, înființează Banca Carpaților și se dedică lumii finanțelor. După Unire se retrage la Reșita unde va muri în 1923.
Cornel Diaconovici este din păcate una dintre cele mai mari personalități, aproape uitate, ale României. Omul acesta a lăsat ceva concret în urma sa, a pus cărămizi palpabile astăzi la devenirea și crearea României. Dar pentru că era un intelectual, era elită, a fost radiat din istorie de către istoriografia comunistă, care zburdă și astăzi cu multă libertate prin cărți, prin mințile multor cercetători şi prin clase de studiu.
Distorsionata istoriografie contemporană românească, a scos mult prea mult personalități care într-o abordare corectă a acesteia nu ar avea parte de un așa prim plan. În același timp, alte mari personalități sunt obturate. Cornel Diaconovici nu are o stradă în fiecare oraș, nu are statui sau plăcuțe comemorative. Sibiul are o astfel de stradă și la inițiativa unor sibieni inimoși și culți, o placă comemorativă la intrarea palatului ASTRA. Este bine dar nu destul. Cornel Diaconovici nu are o statuie. În parcul ASTRA, unde găsim statuile unui Badea Cârţan sau Emanoil Gojdu, persoanlităţi importante dar cu un impact mult mai redus decât Cornel Diaconovici, statuia acestuia nu există.
Consider mai mult decât necesar ca elita sibiană să susţină un astfel de proiect şi în cel mai scurt timp, statuia lui Diaconovici să se regăsească, poate chiar în dreapta lui George Bariţiu.
