Sărind peste ironia situaţiei, de a îţi declara iubire eternă pe un pod numit al „Minciunilor”, ideea lacătelor prinse de elementele de fontă ale podului nostru din piaţa Mică este banală, deloc originală şi chiar periculoasă.
O spun și susțin, în primul și primul rând, ca sibian! Sunt zeci, poate sute de orașe în întreaga lume în care găsim lacăte sau șervețele sau mai știm-noi-ce alte tipuri de declarare a iubirii. De la celebrul pod parizian până la cel sloven din Ljubljana sau lacătele din Nurnberg, dau doar câteva exemple.
Lacătele au apărut la Sibiu de curând, de prin 2012-2013. Nu au poveste, nu au tradiție, nu au nimic din identitatea Sibiului. Lacătele sunt o mediocră încercare de universalizare a iubirii şi a orașelor noastre.
Dacă lacătele sunt soluția descoperirii și devenirii culturale și turistice ale unui oraș, atunci acel oraș este destul de disperat. Sibiul nu este.
Podul în sine (am scris istoria sa aici) este o curiozitate, un element aparte ce aduce lumea la Sibiu. Este vorba despre un pod în mijlocul orașului, pe sub care nu trece nici un firicel de apă și are un nume aparte. Cam rar găsim în lumea aceasta un monument atât de curios prin prezența sa, prin numele său, prin povestea sa. Mai mult, podul are unicitatea sa şi locul său în istoria europeană, fiind al doilea pod de fontă din Europa.
Lacătele acelea nu sunt nocive doar prin ceea ce propagă în jurul lor, ascunzând, periclitând tot ceea ce am descris mai sus, dar ele sunt nocive, chiar periculoase pentru stabilitatea şi integritatea fizică a podului. Azi un lacăt nu este periculos, dar 1000 de lacăte peste doi-trei ani, pot aduce un pericol de prăbușire.
Nu spun că locul lacătelor nu se regăsește la Sibiu, dar nu pe Podul Minciunilor. Podul acesta are identitatea sa, are povestea sa, are monumentalitatea sa care se răsfrânge decisiv asupra întregului Sibiu. De aceea nu am fost fericit deloc de apariția acestor lacăte şi, de aceea, mă bucur că ele dispar atât de repede din conștiința noastră. Comunitatea le-a respins iar asta spune multe.
