25Ian

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU.

PORTUL SIBIULUI

harta de la 1749 a Sibiului, se pot vedea atât pârâiele conexe Cibinului (precum Muhlbach) precum și râul în sine.

De curând am publicat împreună cu Claudiu Munteanu, doctor și cercetător al Muzeului Național Brukenthal un articol despre un aspect aproape necunoscut al istoriei Sibiului: portul și canalul amenajat de habsburgi la începutul secolului al XVIII-lea.

Este mult spus port….dar despre ce este vorba? Mai jos am să redau câteva fragmente din articol care elucidează acest aspect necunoscut al istoriei orașului nostru. Articolul îl puteți citi și descărca aici.

Venirea habsburgilor în Transilvania a însemnat inclusiv demararea unor lucrări pentru construcţia unor elemente de apărare în scopul asigurării posesiei acestei provincii, atât împotriva atacurilor exterioare, cât şi împotriva elementelor recalcitrante din interior, iar capitala nu putea fi ocolită de această tendință.

În acest sens, generalul Rabutin, comandantul general al armatelor imperiale din Transilvania, a avut ideea construirii unei citadele în imediata apropiere a cetăţii. Despre citadelă am scris aici.

canalul Leidse – Rijn la Utrecht, un exemplu de cum ar fi putut arăta și cel de la Sibiu. sursa: wikipedia.org

Necesitatea aducerii materialelor care urmau să construiască citadela îi face pe inginerii austrieci a propune amenajarea unui canal pe care urmau să aducă aceste materiale.

Pe hărți apare ca: Porto des Canals von Gurareu, auf welchen von Steinbruch daselbst die Materialien zugefuhret worden Seynd. Reprezentarea arată că acest port se conecta cu un canal spre sud-vest, denumit pe plan „Canal von Gurareu”, deci era vorba despre un canal care ducea până în localitatea Gura Râului.

detaliu din harta Sibiului de la 1751, care explică dimensiunile bazinului și canalului precum și aranjarea lor și a citadelei.

Puține sunt informațiile legate de acest aspect, doar Ludwig Reissenberger (aici), Otto Czekelius (aici), Iuliana Fabritius-Dancu (aici) şi Emil Sigerus (aici) amintind de acest canal si de portul său.

Ne putem întreba de ce au construit acesct întreg complex când ar fi putut olosi cursul Cibinului care se apropia de șantierul citadelei și care curgea spre oraș. Explicația este destul de simplă. Era mult mai scump să regularizeze râul decât să amenajeze acest canal și bazinul de manevrare și descărcare. Plus de asta Cibinul nu vine din zona carierei de piatră de la Gura Râului.

harta de la 1754 a Sibiului. o simplă lecturare a textelor de pe hartă ne clarifică existența canalului și portului.

În schimb s-au folosit de pârul Muhlbach, care curgea în zona străzilor Morilor-Filosofilor-Alba Iulia-Arghezi-Cârlova. Restul amenajărilor necesare canalului și portului, considerăm în urma analizei hărților că, astăzi, cuprind zone din străzile cartierului Ştrand, făcând joncţiunea cu o parte a canalului rămasă și astăzi vizibilă la baza cartierului Tilişca.

o reconstituire a traseului canalului și a portului, @claudiumunteanu @razvancpop

imagini din satelit ale Sibiului în 2015. în zona Tilișca încp se poate vedea linia canalului și chiar urme din albia colmatată a acestuia. cele două bazine nu mai pot fi astăzi reperate, peste ele construindu-se cartierul Ștrand.

Întreg complexul avea în structura sa canalul, un bazin principal, un bazin secundar și alte canale secundare. Cele două bazine erau legate printr-un canal cu două braţe care formau un unghi drept. Rolul acestei forme era, probabil, acela de a diminua viteza apei, astfel încât să nu creeze probleme bărcilor venite din sens opus curentului, tractate de atelajele de cai în timpul operaţiunilor de tragere la edec.

model de canal cu edec și tractare pe sol cu ajutorul cailor. acest canal se afla în SUA. sursa: boards.straightdope.com

Bazinul principal avea o formă trapezoidală, cu braţele inegale. Forma acestuia nu a fost, evident, aleasă întâmplător, fiind determinată de traficul estimat, ca şi de relativa poziţionare faţă de căile de acces spre citadelă.

canalul din Rodington, construit în aceeași perioadă cu cel din Sibiu, de asemenea dispărut în zilele noastre. un posibil model pentru a ne imagina cum ar fi putut arăta canalul sibian. sursa: rodingtonhistory.group.org.uk

Canalul principal avea o lungime de aproximativ 13,5 kilometri. Acesta mai era vizibil pe cele două hărţi iosefine din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Canalul mai este vizibil pe o hartă militară din 1863. Pe aceasta apare sub denumirea Alter Canal.

două canale din Eindhoven (Olanda) și Ypres (Belgia), construite la mai bine de 100 de ani de cel sibian dar care rezistă până în zilele noastre. pot fi exemple pentru cazul sibian. cel olandez era de asemenea pentru tractarea de pe uscat.

Descărcarea avea loc în bazinul secundar pe laturile de pe partea stângă, bărcile descărcate fiind trase la edec pe partea dreaptă, pe braţul în unghi drept până în bazinul principal; În bazinul principal, bărcile golite alcătuiau convoaie de câte 10 bărci. Se aştepta până se forma un număr de 10 pentru alcătuirea unui convoi. Convoaiele erau apoi trase la edec din bazinul mare pe canal până la Gura Râului. Aici fiecare barcă era încărcată cu piatră şi apoi era adusă singură în aval pe canal, pe acelaşi traseu. În momentul în care ultima dintre cele 10 bărci de transport care alcătuiau un convoi cobora în aval, un alt convoi format tot din 10 bărci goale pornea din bazinul principal. În răstimpul în care aceste 10 bărci urmau să fie încărcate, celelalte 10 ar fi fost descărcate în bazinul secundar.

un posibil model (acesta este englez) al imaginii convoiului de materiale de construit aduse pe canalul sibian. sursa: lowtechmagazine.com

La Sibiu, la începutul secolului al XVIII-lea, a fost proiectat şi construit un circuit hidrotehnic complex, unic în interiorul arcului carpatic în stadiul actual al cercetărilor. Această construcţie este cu atât mai importantă cu cât a fost realizată cu mai mult de două decenii înainte începerea lucrărilor de canalizare şi navigabilizare a cursului Begăi, lucrare socotită a fi fost prima lucrare hidrotehnică modernă de pe teritoriul actual al României.

două canale amenajate la finalul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în Franța (canalul Dille et Rance) lângă Rennes și canalul Bocholt – Herentals din Belgia. sursa: wikipedia.org

Interesant ar fi contextualizarea acestuia în harta europeană a canalelor. Cred că vom avea niste concluzii interesante.

Distribuie articolul:

4 comentarii

  1. Imi aduc aminte ca fiind copii coboram de acasa (actuala strada Saliste)pana la Cibin si faceam baie la asa zisa „cascada”,care era de fapt un baraj in toata regula.Era pe dirctia aeroportului .Facea parte oare tot din acest proiect?

  2. pt Nedelcu Alexandra

    sunt lucruri interesante care astazi s-au pierdut…dar macar in memoria noastra sa ramana.

  3. Solicita-ți pe cât posibil la forurile competente refacerea porțiunilor rămase din canal,inclusiv din Gura Rîului de pe tot traseul și introducerea lor întru-un circuit turistic.Intrăm
    astfel și cu realizări hidrotehnice notabile la vremea lor pe harta Europei,nu numai ca și Capitală Europeană.
    Sper că acest lucru este perfect posibil și stă în jurisdicția municipiului și al județulu,nu ca și proiectul MOCĂNIȚEI spre Agnitala care se așteaptă putrezirea traverselor și topirea șinelor.

  4. pt marcel

    ideea este chiar buna….vom incepe discutiile

Raspunde-i lui razvancpop Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*