JACQUES le GOFF

1924 – 2014

Jacques le Goff a fost profesorul meu. Nu l-am cunoscut, nu l-am văzut niciodată în carne şi oase, nu l-am audiat personal.

Jacques le Goff a fost profesorul meu. L-am citit, l-am interpretat, l-am adnotat, l-am folosit consistent ca sursă, l-am privit şi i-am sorbit cuvintele, am dialogat, mult foarte mult cu el.

Tot ce s-a publicat în România scris de el am citit începând cu „Civilizaţia Occidentului Mediaval” şi finalizând cu „Sfântul Francisc din Asissi” şi încă câteva lucrări nepublicate la noi în ţară. Am intrat pe net să îl ascult, m-am uitat la documentarele sale.

Jacques le Goff a fost profesorul tuturor studenţilor medievişti din ultimii 50 de ani din toată lumea. Nimeni nu a descoperit mai bine ca el că Evul Mediu este lumină şi civilizaţie.

Alegerea mea spre Ev Mediu i se datorează şi lui, într-o mare măsură. A scris despre cultură, despre oameni, despre meserii, despre religie, despre arme şi armate, despre bani, despre orașe și sate, despre regi și sfinți. A scris despre tot.

Jacques le Goff de ieri nu mai scrie istorie, el este istorie. A intrat în dicționare și enciclopedii, a intrat în discuțiile noastre, va avea statui și nume de stradă.

El nu va mai fi de ieri profesorul ci a devenit un reper în mintea şi sufletul studenţilor şi ciitorilor cercetători.

Jacques le Goff a revoluţionat lumea cu viziunea sa, a schimbat mentalităţi şi a modificat percepţii. Istoria nu mai este la fel de când el a scris şi cercetat.

Cred cu tărie că a fost unul dintre marii oameni ai secolului XX, unul din acei oameni despre care se va auzi şi peste 1000 de ani.

Nimeni nu mai știe care era sportivul sau vedeta showbiz a anului 533 dar cu toţii am învăţat de Benedict de Nursia….

Îi mulţumesc profesorului meu.