4Noi

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU.

CELE MAI 10 PITOREȘTI NUME RĂMASE ÎN ISTORIA SIBIULUI

Cine mai știe astăzi că „Misselbacher” era o parfumerie pe Nicolae Bălcescu sau că „Moara lui Schreyer” era un ștrand pe locul unei mori pe unul din pârâiele Sibiului sau că „La Fântână” era magazinul alimentar de pe colțul bulevardului Victoriei cu Șaguna. Cine mai știe că i se spune cartierului „Broscărie” datorită zonei destul de mlăștinoase unde a fost amenajat dar și primilor locuitori nu prea bine văzuți de sibieni. Cine mai știe unde era „Piața Dragonilor” și mai ales de la ce îi vine numele.

Multe au dispărut în ultimii ani dar au rămas poate doar în poveștile părinților și bunicilor noștri. Altele rezistă și astăzi și aduc culoare orașului și îl îmbracă cu povești.

Vă propun 10 nume pitorești care și astăzi rezistă în georgrafia sentimentală a fiecărui sibian. Dacă aveți și alte amintiri, aștept feedback-ul vostru.

10.

la FLOAȘIU

Astăzi este un magazin Billa, pe Bălcescu dar încă sibienii numesc locul „la Floașiu”. Acolo întotdeauna a fost prăvăilie, prima dintre acestea fiind deschisă de Ilie Floașiu (despre acest mare sibian am scris aici) la începutul secolului al XX-lea. De la el locului așa i-a rămas numele, prăvălia comunistă, magazinul Alcomsib sau mai nou Billa nereușind a îi fura numele pitoresc recunoscut de locuitorii acestui oraș.

9.

PĂMÂNTUL OLARILOR

Dacă îi întrebați pe bunicii voștrii cu siguranță știu de acest nume. Astăzi strada se numește Coșbuc și este acel segment ce pornește de pe strada Transilvaniei spre cartierul Ștrand. Numele îi vine din depărtările istoriei locale. Breasla olarilor obișnuia să își procure lutul necesar pentru realizarea vaselor. Deși acest teren a devenit baza unei viitoare citadele, apoi stradă cu diferite nume și tot mai multe case, numele a rezistat până în zilele noastre.

8.

MARMELADĂ

Numele este mult mai recent și îi revine cartierului în componența căruia regăsești numai străzi cu nume de fructe: fragi, gutui, vișini, pere, nuci, struguri, toate aceste fructe și-au împrumutat numele acestor străzi iar sibienii au numit zona Marmeladă. Numele este astăzi tot mai serios folosit intrând înclusiv în cartiografia oficială sibiană.

7.

DRUMUL HOȚILOR

Sașii obișnuiau a trasa drumuri ce legau cât mai multe localități. Preferau să ocolească decât să izoleze o comunitate. Așa se face că de la Poarta Turnului o luai spre Calea Turnișorului și apoi spre Șura Mică și Ocna Sibiului. Acesta era drumul oficial, acesta era drumul ce era păzit și întreținut. Cu timpul a apărut un alt drum, oarecum vernacular, ce lega direct Sibiul prin zona românilor (Maierii Sibiului) spre Șura Mică și Ocna Sibiului. Drumul acesta nu era păzit și au rămas multe povești cu fărădelegi și răufăcători întâlniți pe acest drum iar de aici a rămas numele popular chiar și astăzi, deși strada astăzi de numește strada Șurii Mici.

6.

BISERICA din GROAPĂ

Biserica (am scris aici) are hramul Bunei Vestiri și a fost construită pentru comunitatea românească din cartierul Josefin. Deși avea hram, deși avea numele uneio străzi, sibienii i-au spus încă de la început „Biserica din Groapă” fiind construită într-o fostă văicică din jurul Trinkbach-ului amenajată în timpul construcției citadelei. Așa a rămas numele popular și astăzi acesta a devenit numele oficial al bisericii.

5.

3 STEJARI

Se spune că atunci când Jickeli (despre acest mare sibian am scris aici) a construit fabrica de bere a ales numele unui loc cunoscut de toți sibienii din această zonă. Se zice că în grădina sa existau grupați 3 copaci de stejar și așa a rămas locul cunoscut de toți sibienii. Berea a devenit „Drei Eichen”, strada a purtat acest nume (adică strada Bâlea de astăzi), zona poartă și astăzi acest nume.

4.

BRETTER

Promenada Bretter era cea din fața hotelului Continental Forum (aici). Numele îi venea de la scândurile cu care era acoperit canalul, acest nume, în germană scândură fiind „brett”. A fost locul de promenadă principal al sibienilor, unde vedeai toată moda zilelor, toate frumusețile și frumoșii anilor, scriitorii și marii oameni ai orașului.

3.

VALEA AURIE

Cartierul este construit tot pe valea ce a fost creată de pârâul Trinkbach între colinele zonei, vale ce a dat naștere mai ales parcului Subarini iar mai târziu cartierului. Adjectivul auriu se spune că este adăugat datorită coloristicii speciale și a culorilor ce putea fi admirate mai ales toamna în această zonă, locul devenind un spațiu predilect de plimbări. Așa s-a deschis un han ce a fost numit de la început „Valea Aurie” și apoi numele a fost preluat de cartierul ce s-a construit. Unele sunt doar povești dar numele a rămas.

2.

PODUL MINCIUNILOR

Sunt multe povești despre acest pod (despre care am scris aici). Fie este vorba de precupeții care mințeau pentru a își vinde mai bine produsele pe veciul podeț al primei porți a Ocnei, fie este vorba de soldații ce cucereau sufletele tinerelor domnițe din Sibiu, fie despre cei care dacă mințeau se prăbușea podul sub ei și astfel nici până astăzi nimeni nu a mințit.

Podul Minciunilor sau Mincinoșilor rămâne unul dintre cele mi pitorești nume ale orașului și chiar ale României sau de ce nu Europei, ducându-ne adânc în mistica istoriei.

1.

SPINAREA CÂINELUI

Numele îi vine de la forma sa încovoiată. Acesta a fost numele străzii încă de la prima atestare, în 1484 și până pe la 1675 și din nou în secolul al XIX-lea. Astăzi este strada Centumvirilor. Rămâne unul intre cele mai vechi nume ce răzbat din istoria de zi cu zi a Sibiului creându-ne o fereastră spre o perioadă apusă dar pe care încercăm a o recupera.

Distribuie articolul:

3 comentarii

  1. Va trebui sa te corrctez, „Brett” inseamna scandura, „Bretter” este plural si deci scanduri. Iar motivul prezentei scandurilor este faptul ca acopereau un sistem de colectare ai canalizare (ca expicatia sa fie completa). Altfel lemnul folosit ca pavaj nu ar avea sens, caci in contact cu pamantul umed s-ar deteriora imediat. In plus, stiau deja sa isi produca piatra cubica pentru pavarea strazilor.
    Nice insights in ale orasului, altfel!

  2. pt Alex

    multumesc pentru completari

  3. Nu stiu cum se face dar am impresia ca sunt acaeesi webmasteri de scriu articole pe sport.ro si prosport. Nu vreau sa fiu rea dar am gasit de cateva ori o gramada de greseli la aceste ziare online plus ca unele articole bat spre porno si cocalari. Mediapro nu cred ca stie ce are in curte Sau nu tin toti de Mediapro?

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*