Reconfirm ceea ce scriam în prima postare din periplul otoman (aici), rămâne ca și o concluzie bulgară. Țara este cu 5-7 ani în urma noastră din toate punctele de vedere. Dar: Bulgaria crește pe an ce trece, în vreme ce România de patru ani stagnează și așa cum spunea un prieten de drum…..peste vreo doi ani o sa fie ei cu 5-7 ani în fața noastră.
Veliko Tarnovo
Am intrat în Bulgaria după trei ore de stat în granița bulgaro – turcă, cu castraveți bulgari la ghișee (nu am cum să îi numesc pe ”cică” vameșii bulgari) și cu Radio ”Antena Satelor” la radio în nomansland-ul balcanic.
Datorită timpului pierdut la graniță am decis sa înnoptam în Bulgaria, la Stara Zagora. Cu frica furturilor de mașini, am găsit un hotel foarte reușit cu un restaurant delicios. Orașul este banal, cam ca toate orașele bulgărești. Venind din curatele și aranjatele orașe turcești, să vezi un oraș bulgar este dezolant.
biserica pe dealurile Bulgariei
Dimineața am căutat forul roman pe care orașul îl deține, ca localitate antică ce este, dar for din părți. Ce vezi în poze nu este și în realitate. Vezi un tăpșan cu multă mizerie și coloane cu luminator (!!!). Am părăsit Stara Zagora, am mers spre Gabrovo, am trecut munții Rodopi pe un drum de munte frumos, asemănător cu cel de la Tușnad, dar al nostru e un pic mai pitoresc. Cel din Bulgaria are un belvedere de senzație dar obturat de chioșcuri, chioșculețe și alte moteluri de doi lei.
Veliko Tarnovo
Gabrovo m-a surprins prin frumoasele poduri amenajate, monumentale cum nici Bucureștiul nu are (ar fi culmea!) dar nici Clujul, Brașovul sau Sibiul (așa mai merge…) nu au.
reconstituirea cetății Veliko Tarnovo, evident doar în limba bulgară. în afară de două panouri minuscule scrise și în germană, absolut totul a fost doar în bulgară (limbă de largă răspândire mondială) și cu litere chirilice
Ultima oprire a fost la Veliko Târnovo, vechea capitală a Bulgariei, sediul regilor vlaho-bulgari. Cetatea este impresionantă, noi în țară nu avem o cetate atât de complexă. De fapt, puține țări au o cetate asemănătoare în complexitate și structurare.
intrare în Veliko Tarnovo
trecerea spre Veliko Tarnovo, spetaculoasă dar din păcate neîngrijită nepavată și cu bălării, gunoaie
Dezamăgirea mi-a venit de la proasta amenajare a monumentului. Proasta/ dezastruoasa/ ridicola restaurare a cetății realizată prin anii `70 ai secolului trecut. M-a dezamagit mizeria din interior, kitschurile pe care le întâlnești la tot pasul, delăsarea și dezinteresul autorităților locale și naționale.
Veliko Tarnovo, ce vedeți pe orizontal sunt bârne masive de beton. Total „profesionist”!
Veliko Tarnovo, meterezele și cursiva sunt de fapt plăci de beton. observați, vă rog și coloristica papagaligească a pietrelor inserate în zidul cetății.
Veliko Tarnovo, pastoasa asta ar fi trebuit să fie un turn al cetății
Veliko Tarnovo, altă dovadă de (ne)îngrijire
Veliko Tarnovo, un zid restaurat eronat
Veliko Tarnovo: în loc de poarta de lemn, la intrare găsim acest grilaj de metal ruginit
Veliko Tarnovo: ce este cu acel furnir de doi lei acolo?
Drumul spre România a mers lin de acolo și pe seară am ajuns în București. A fost frumos.