oficiul poștal din Sibiu, noua clădire, fotografie de la începutul secolului al XX-lea
Odată cu implementarea administraţiei habsburgice, aceasta va perfecţiona întreaga infrastructură a provinciei. Generali ai armatei imperiale din Transilvania, precum contele Steinville şi contele Virmond, se vor implica în organizarea sistemului poştal din Transilvania, implicit pe cel din zona Sibiului.
pasul Turnu Rosu, pictură de Barabas Miklos, vechiul drum de pe valea Oltului
Una dintre măsuri a fost reabilitarea drumului antic roman ce trecea pe la Turnu Roşu, „via Carolina”. În 1745, se va inaugura linia poştală Viena – Timişoara – Sibiu, menționată în almanahul lui Martin Hochmeister din 1790. În această perioadă exista deja în Sibiu un oficiu poştal care-şi desfăşura activitatea în centrul oraşului, în clădirea ce găzduia sediul Universităţii Săseşti, Casa Hecht.
Casa Hecht din Piața Mare
În 1 februarie 1874, s-a deschis Oficiul Poştal din Sibiu, care şi-a inaugurat sediul de abia în 1 octombrie 1904. Clădirea a fost ridicată pe două parcele medievale, una aparținând oratorului J. G. Bayer, la intersecţia străzilor Poştei (Bayer) şi Mitropoliei (Măcelarilor), fiind considerată o clădire de factură istoricistă – eclectică.
vechile case pe locul cărora s-a construit sediul Poștei de pe strada Mitropoliei. detaliu din veduta lui August Sporner din 1883.
fotografie de Emil Fischer (despre acest mare sibian, citiți aici)
sediul central al Poștei din Sibiu, fotografie din anii `20 realizată de Emil Fischer și fotografie din 2004, colecția personală
strada Mitropoliei, Poșta pe partea dreaptă, perioada interbelică. fotografie de Emil Fischer
Clădirea este construită în formă de L, fiind formată dintr-un subsol, parter şi un etaj. Faţada este formată din opt travee, cele trei travee laterale fiind prezente în rezalit. Soclul este unul cu ferestre la demisol, parterul fiind înalt. Faţada prezintă două frontoane, acestea articulând în două aripi faţada. Cele două frontoane au acoperişul în două ape. Parterul este marcat de patru arcade la portal, două dintre ele în stânga faţadei fiind oarbe (cel puțin în prezent, la început aceste arcade erau deschise, atât spre strada Mitropoliei cât și spre strada Poștei, probabil ca o amintire a medievalelor culoare de trecere, prezente în cetate). Celălalte două organizează accesul pietonal în clădire. Acestea sunt surmontate de o platformă de scară formată din mai multe trepte.
fotografie publicată în colecția Bibliotecii ASTRA
fotografie de Emil Fischer
Intrarea se realizează printr-o uşă de lemn, din trei canaturi şi o supralumină. Ferestrele sunt dreptunghiulare. Fereastra centrală a frontonului principal, este marcată de un atic, pornit dintr-o cornişă profilată, aticul fiind triunghiular cu baza superioară ondulată, partea superioară fiind retezată de o sprânceană profilată. Decorul neogotic este realizat dintr-un basorelief în registrul superior şi de o decoraţie tip mască la nivel inferior. Cele două frontoane sunt flancate de două elemente de decoraţie neogotică susţinute de console.
detalii de pe frontonul principal al clădirii, decărații neogotice, fotografii din 2004, colecția personală
Faţada dinspre strada Poştei, prezintă două ruperi de direcţie pentru a păstra aliniamentul parcelelor pe care a fost construită. Aici ferestrele sunt dreptunghiulare cu partea superioară semicilindrică. La etaj ele sunt asemănătoare cu cele de pe faţada dinspre strada Mitropoliei. La frontonul lateral fereastra este marcată de un fronton profilat decorat în timpan de decoraţie tip scoică. În vârful frontonului se află ca şi la celelalte frontoane decoraţii tip neogotic. Muchia celor două frontoane ce se întâlnesc este marcată de o decoraţie în tonul celorlalte aflate pe faţadă.
clădirea Poștei, la începutul secolului 20
strada Mitropoliei, la începutul secolului. pe stânga, după clădirea bîncii Albina (cea galbenă) este oficiul poștal.
