9Feb

ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

GARDA CENTRALA DIN PIATA MARE

pictura din 1703, ce reda decapitarea comitelui Johann Zabanius Sachs von Harteneck, unica imagine ce reda garda centrala din Piata Mare

Venirea armatei imperiale si stabilirea centrului administrativ a acesteia in orasul Sibiu, a dus la multe transformari ale acestuia. Transformari de ordin fizic dar şi mental. Cum am mai afirmat, armata habsburgică este unul dintre factorii principali ce au dus la transformarea Sibiului dintr-un oras medieval fortificat după tipicul secolelor XVI – XVII, intr-unul care era racordat la ideile contemporane. Armata habsburgica a renuntat in spre sfarsitul secolului al XVIII–lea la fortificatii si modalitati de protejarea spatiului unde era cantonata.

La inceputul acestui secol una dintre primele constructii executate de inginerii militari va fi garda centrala din piata principala a orasului. Scopul acestei constructii era acela de a deveni nucleul pazei active pe care armata austriaca o facea in intreg orasul.

Ea nu a fost întamplator construita in acel loc. Dupa unicul desen care ne ofera o imagine parţiala a acestei constructii, putem face cateva observatii asupra cladirii. In primul rand o putem localiza paralel cu aliniamentul de sud-vest al Pieţei Mari, in faţa grupului de cladiri care avea ca imobil central Casa Haller (Piaţa Mare nr. 17). Era probabil, asezata in acest loc fiind astfel in apropierea Casei Comandantului armatei austriece, dar se poate banui si rolul simbolic al acestei pozitionări in fata principalelor cladiri ale patriciatului sibian, tot aici fiind si sediul Universitatii Sasesti, evident ca aceasta ipoteza ramane doar la acest stadiu, neexistand nici o informatie directa in acest sens. Din pacate lipsa unor cercetari arheologice temeinice (pana acum in acea zona nu s-au facut decat observatii empirice pe baza saparii de santuri pentru schimbarea unor retele de utilitati), care sa ne poate arata exact locatie a acestei cladiri, nu ne raman decat aceste aproximări exprimate mai sus.

detaliu din pictura din 1703 ce reda Garda Centrala. se poate observa ca era construita langa cotul paraului ce trecea prin strada Balcescu si Piata Mare. se pot de asemenea observa cele patru tunuri asezate in colturile cladirii.

Faptul ca aceasta pictura a fost realizata in 1703, contemporana fiind cu evenimentul care l-a redat, ne este o dovada a faptului ca această cladire a fost construita inainte de acest eveniment, deci undeva in ultimi ani ai secolului al XVII-lea si primii din cel următor.

Un alt indiciu care n-il ofera aceasta pictura este de ordin arhitectonic putand observa cateva dintre elementele care o definesc. Astfel această cladire se prezinta simplu, de tip rural, intr-un plan dreptunghiular formata fiind dintr-un corp.

Fatada este una simpla, doar cu parter. Din pacate imaginea pe care o detinem este una laterala asadar toate observatile despre fatada cladirii au in vedere latura de sud-est a acesteia. Presupunem ca si fatada principala, indreptata spre mijlocul pietei, are aceleasi elemente definitorii, neputand a spune insa unde este intrarea desi probabil aceasta era pe axul central al sau. Pe partea laterala cladirea are trei travee. Ferestrele sunt dreptunghiulare, bipartite cu patru canaturi. Acoperisul este in patru ape avand lucarne circulare. Unicele detalii ni le ofera Otto Czekelius. Acesta aminteste ca edificiul era flancat de patru turnulete, fiind o cladire alungita. La inceput ea va fi inconjurata de „calareti spanioli” care apoi vor fi inlocuiti de doua tunuri si de un grilaj de fier.

Ea va fi dezafectata in 1775, cand  rostul acestei cladiri era depasit de realitatea militară care cuprindea si Sibiul. In 1886 urmele acestei cladiri vor fi nivelate definitiv.

Distribuie articolul:

4 comentarii

  1. Stimate Domn,
    Mi-ati lipsit ! Dar, ma bucur ca ati revenit cu chestiuni care tin de finete, de trecut si care ne reamintesc cine suntem noi, de fapt.

  2. pt MARIN

    m-a inghtit zapada bucuresteana dar am evadat si revenit.

  3. Aş mai observa că acoperişul este din lemn şi nu ţiglă, ca la celelalte clădiri.

    Extraordinară pictura! Se poate desluşi ce scrie în stânga şi în dreapta?

  4. pt Bibliotecaru

    da asa e, este din lemn acoperisul…..se poate este si notat….

Raspunde-i lui MARIN Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*