ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

BISERICA SFANTUL LUCA.

biserica Sf. Luca, redata in veduta lui August Sporner, 1883.

In 1761, Maria Tereza va aceepta numirea unui loctiitor de epicop ortodox, in persoana prelatului sarb Dionisie Novacovici. Acesta dupa peregrinari prin Orastie, Sebes si Vad, se va aseza la Rasinari, de unde va incerca sa-si mute sediul in cetatea Sibiului. Aici Guberniul si episcopul romano-catolic, Anton Bajtay, nu vor acepta masura organizatoare a institutiei clericale, ei neconcepand existenta unei parohii romano-catolice recepta cu una ortodoxa tolerata. De abia in 1770, imparatul Joseph al II-lea, va semna „Resolutio Augustissima”, act prin care parohia ortodoxa va fi acceptata sa rezideze in orasul Sibiu. Ei credeau astfel ca vor putea a supraveghea activitatea acesteia. Urmatorul episcop, tot un sarb, Sofronie Chirilovici,  va cere in 1771 Guberniului Transilvaniei oferirea unui teren in Sibiu pentru construirea resedintei episcopale. O prima incercare de cumparare a unui teren pentru construirea unui complex ecleziastic ortodox în Sibiu a apartinut episcopului greco-catolic Inochentie Klein, care intre anii 1734 – 1737, va incerca sa cumpere un teren care apartinea baronesei Anna Maria de Hochberg, pe malul stang al Cibinului intre cele doua porti, cea a Ocnei si a Turnului. Acest teren va fi cumparat in cele din urma de comunitatea sasească pentru 22.200 de florini. In aceasta zona se va organiza comunitatea romaneasca a maierenilor (cei ce lucrau gradinile patricienilor sasi in arenda) din Sibiu, care din anii `40 ai secolului al XVIII-lea va deveni unul dintre cartierele extramuros ale orasului Sibiu.

harta de secol XVIII. astfel arata cartierul Maierilor la formarea sa.

In 30 iunie 1772 reprezentantii maierenilor vor incheia un contract de vanzare-cumparare cu G. Fronius pentru preluarea unui teren in aceasta zona. Astfel se va incepe constructia bisericii care va avea hramul Sfantului Evanghelist Luca. In 1791, Magistratul, care a fost de acord in prealabil cu construirea bisericii, cere studierea platilor de impozit pe terenul „Gründbuch” platite de constructori incercand astfel a opri constructia, care fiind intr-un stadiu inaintat de constructie va fi finalizata, devenind primul sediu al episcopiei ortodoxe a Transilvaniei, aici slujind episcopii sarbi si mai tarziu si cei romani.

biserica Sf. Luca, redata in harta din 1875 (este forma de cruce de pe imaginea taiata din harta)

Biserica este organizata dupa tipicul celor ortodoxe bizantine dar si aici remarcam o serie de influente baroc. Reprezentarile acestei biserici sunt rare, unghiul din care erau realizate marea majoritate a vedutelor Sibiului nu erau realizate astfel incat biserica Sfantul Luca nu putea fi observată. Doar desenul realizat de catre August Sparner remarca existenta acestui edificiu, in exteriorul cetatii medievale. Fotografiile sunt mult mai generoase ele oferind imaginile necesare spre cercetarea acestui edificiu de-a lungul anilor.

biserica Sf. Luca, pe harta din 1914. observam un cimitir pe o parcela adosata bisericii.

Faţada prezinta un acces lateral printr-un pridvor format din coloane. Turnul este construit pe fatada de vest a bisericii. Acesta este realizata intr-un stil prismatic. El prezinta lezene pe muchii. Acesta are un acoperis format din opt ape, finalizat intr-un pinaclu sferic. Ferestrele sunt dreptunghiulare, golul fiind decorat cu o fereastra de lemn in două canaturi.

Pe corul bisericii exista o inscriptia: „In zilele preaputernicului Imparatului Leopold al doilea, imparatul romanilor, craiul Ungarii si Bohemii si marele printipului Ardealului si altele. Biserica aceasta in maierile Sibiiului a hramului sfantului Apostolelui Luca s-au zidit din temeiu din mossa si din banii intru fericire raposatului Domnului Ghedeon Nichitici Episcopului neunit ce au fost in Ardeal, cu silinta Domnului Gherasim Adamovici Episcopului neunit in Ardeal la anul 1791”.

intrarea pridvor a bisericii, fotografie din 2004.

Pictura altarului si iconostasului este realizata in tempera, pe cand in restul casei s-a realizat in fresca. Pictorul care a realizat aceste picturi este Nicolae Stoica din Bucureşti. Pe balustrada regasim goluri de peste pronaos, acestea fiind astazi cele mai vechi elemente din constructia bisericii. In interiorul sau se afla mormantul episcopului Gheorghe Adamovici. Bolta acestui lacas de cult este susţinută de barne de lemn.

La fel ca in toate celalalte cazuri de biserici construite in afara cetatii medievale, ea organizează intregul perimetru al maierilor romani, astfel intreg cartierul fiind de acum delimitat in baza aliniamentului acestei biserici. Biserica este amenajata intr-o curte interioara, ea fiind aranjata in mod curios cu absida spre strada si  nu cu fatada de vest, strada devenind practicabilă in acest mod, deoarece ea unea principalele rute de acces ale Sibiului.