ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

Infiintarea Asociatiei ASTRA, in 1861, va duce si la infiintarea unui muzeu, in 1869,  condus de Visarion Roman, ales in urma unui concurs din zece candidati. In Adunarea Generala din 27 – 28 august 1897, de la Medias, se va decide construirea unui sediu special dedicat muzeului asociatiei si bibliotecii. Va fi declarat un concurs din care sa poata alege proiectul care sa duca la construirea proiectatei cladiri.

zona in care a fost amenajat Parcul si Palatul ASTRA, redata in harta lui Mirando Visconti din 1692. Zona era un transament intre zidurile centurii a III-a si a V-a. Observand harta putem puncta existenta a trei balti in intre ziduri, probabil artificiale amenajate din paraiasul ce trecea prin transament. In exterior observam unul dintre lacurile artificiale, amenajata in perioada medievala.

harta Sibiului din 1794 (asezare orizontala), fragment. Starea zonei era identica ca in secolul precedent.

harta Sibiului, realizata in 1914, fragment. Starea zonei este precum cea actuala, parcul fiind amenajat iar cladirtile fiind in mare masura construite, desi se observa cateva parcele libere, printre ele fiind si cea pe care se va construi in 2006 noul sediu al Bibliotecii. Parcul ASTRA purta in acele vremuri numele de Parcul Soldisch, dupa numele bastionului aflat in apropiere, bastion ce se afla si astazi in picioare.

harta Sibiului, realizata in perioada interbelica, fragment. varianta germana.

Dintre cele 24 de proiecte ce vor fi avizate de Reuniunea arhitectilor din Viena, au fost selectionate trei planuri, unul a lui Baranyai Aladar si Marton Akos, unul lui Zoltan Reiss si ultimul apartinandu-i lui Francisc Faludi. Castigatorul va fi primul proiect al  arhitectilor maghiari. Conducerea institutiei, coordonata de Nicolae Togan, va accepta proiectul si astfel in 19 august 1905, in ciuda trenarii lucrarilor, va fi inaugurata noua cladire a Muzeului Asociatiunii. Banii, 158.426 de coroane si 97 de filieri, au provenit din donatiile membrilor Asociatiunii.

Palatul ASTRA, redat in aceasta fotografie la inceputul secolului al XX-lea. se poate observa si amenajarea Parcului ASTRA.

Palatul ASTRA, asa cum arata in 2008. prin comparatie cu fotografia anterioara se pot observa modificarile realizate la aspectul parcului.

In acelasi timp vor fi semnate si devizele lucrate de tamplarul Emil Petrutiu din Sibiu pentru instalarea bibliotecii. Lucrarile prevedeau tamplarie de stejar masiv si lemn de brad, ridicarea a două randuri de dulap, cu gaalerie lucrată din fier batut usor si decorativ. De asemenea firma Jickeli va fi cea care va realiza lucrarile de sticlarie.

palatul ASTRA, gravura de Juliana Fabritius Dancu.

Primul nume al cladirii a fost „Casa Nationala” de abia in 1905, numele ii va fi schimbat in „Muzeul Asociatiunii”.

fotografie a palatului, se poate observa ca parcul era inca in amenajare.

Cladirea era amplasata in Parcul Orasului care va primi numele de Parcul ASTRA, dupa Primul Razboi Mondial. Acesta va fi primul proiect realizat de „Asociatia pentru infrumusetarea orasului”.
Cladirea dreptunghiulara, este de influenta neoclasica cu reminescente baroc. Ea este formata dintr-un soclu inalt, parter, trei etaje, unul simplu şi reectangular.

palatul ASTRA, iarna lui 2003.

palatul ASTRA in 1998.

palatul ASTRA in 1981, fotografie realizata de Szabo Tamas.

Fatada este ornamentata in bosaje pe primul nivel delimitat printr-un brau orizontal de cele doua etaje asemeni soclului in relatia sa cu parterul. Braul orizontal dintre primul si cel de al doilea etaj este precedat de o metopă decorata cu triglife. Fatada este organizata in cinci travee. Deasupra ultimului nivel este organizat un fronton triunghiular cu o spranceana profilata, acesta avand decoratii in stucatura de tipul frunzei, scoica. Deasupra acestuia se afla o statuie reprezentand trei ingeri. Pe antablamentul fatadei se afla o inscriptie (MUZEUL ASOCIATIUNII).

holul de gala al palatului. perioada interbelica.

sala de ceremonii a palatului, fotografie interbelica.

Fatada este deorata cu ghirlande, la nivelul traveelor centrale acestea sunt redate in rezalit. Fereastra centrala este flanacata de cate o pereche de pilastrii cu capitel dantelat care sustin antablamentul. Pe lateralele rezalitului sunt aplicate decoratiuni de tip cartus. La nivelul primului etaj, pe traveea centrala se afla un balcon sustinut de console si realizat din trei coloane dreptunghiulare, balustrii si mana toate fiind din piatra.

palatul ASTRA, balconul principal, detaliu, 2004.

palatul ASTRA, intrarea principala, detaliu, 2004.

palatul ASTRA, statuia centrala a fatadei, detaliu, 2008.

Ferestrele sunt dreptunghiulare. La primul etaj acestea sunt decorate de chenare simple. La etaje, pe axele laterale, ferestrele sunt organizte de pilastrii. Ferestrele centrale sunt dreptunghiulare cu partea superioara semicilindrica surmontate de un alt rand de ferestre circulare, decorate cu ghirlande si cu ecusuon atat pe cheia inferioara cat si pe cea superioara a cercului.

palatul ASTRA, detaliu, 2004.

palatul ASTRA, detaliu, 2004.

Fatada laterala este decorata si organizata asemanator cu fatada principala. Acoperisul este precedat de o balustrada decorata cu elemente geometrice, flancate de capiteluri. Acoperisul este in patru ape, masardat in doua trepte. Acoperisul este precedat de o cornisa profilata si de frize cu elemente vegetale.
Accesul este pietonal, realizat dintr-o usa dreptunghiulara in mai multe canaturi si o supralumina. Acesta este flancat de doi atlanti desfasurati pe jumatate pe cand deasupra accesului avem doua chenare decorate cu ghirlande.

Interiorul  porneste din casa scarilor unde este realizata o colonada formata din coloane cu capitel doric, realizate din marmură visinie. Casa scarilor este impodobita cu candelabre cu ornamentatie vegetala. Scara interioara este realizata din piatra, cu o balustradă formata din balustrii din marmura. Usile sunt dreptunghiulare, la cel de al doilea etaj deasupra existand si cate o ferestra circulara.

In holul principal avem aplicate pe lateralele scarilor doua placi cu inscriptii. Pe prima sunt trecuţi fondatorii particulari ai muzeului pe cand in cea de a doua sunt trecuti fondatorii juridici ai muzeului.

Fondatorii Muzeului sunt: ALEXANDRU MOCSONY/ ZENO MOCSONY/ SEVER DE BARBU/ JOANA BADILLA N. MOLDOVAN/ PATRICIU BARBU/ STROE BELLOESCU/ DR. JOSIF GALL/ NICOLAU GAROIU/ ALEXANDRU LEBU/ JOAN ONCESCU/ ELENA A. POPOVICI/ CONSTANTIN CAV. DE STREIU/ GHEORGHIE SUERB DE CUVIN/ EMANUIL UNGUREANU/ DR. NICOLAU VECERDEA/ NICOLAU MIRCEA/ DR. DEMETRIU RADU.

Fondatorii juridici sunt: Societatea pentru Fundarea de Teatru Romanesc/ INSTITUTELE DE CREDIT/ „ALBINA” din Sibiu/ „AVRARIA” in Abrud/ „CASSA DE PASTRARE ” in Saliste/ „CRISANA” in Brad/ „DOINA” in Campeni/ „FAGETANA” in Faget/ „FURNICA” in Fagaras/ „HATEGANA” in Hateg/ „ORAVICIANA” in Oravita/ „SENTINELA” in Satu Mare.

palatul ASTRA, cariatidele, detaliu, 2004.

Sala de sedinte a Comitetului Central al ASTRA, este realizata precum o sala de spectacole, cu scena, balcon, auditoriu. Decoratia este realizată din grupuri statuare reprezentand muzele teatrului (barbat tinand in brat o mască grecească si o femeie tinand in brate tamburina), din candelabrul aurit asezat central, pornind dintr-o plasa metalica aurita, cu pilastrii aparenti ce sustin grupurile statuare, maşti, decoratii cu elemente muzicale.