25Aug

LICENTIAT IN SIBIU.

In fiecare duminica voi dedica aceasta pagina Sibiului si istoriei sale. Este important sa ne cunoastem orasul si oamenii ce l-au cladit.

POARTA MORTILOR.

In 1787, odata cu refacerea sistemului de fortificare a cetatii medievale, una dintre masurile luate de inginerii militari a fost crearea unei noi iesiri din cetate prin spargerea zidului de fortificatie. Astfel accesul din cetate inspre cimitirul comunitatii era simplificat. Amenajarea acestei porti nu avea doar un rost de ordin edilitar, ea scurtand mult drumul catre acea parte a orasului extramuros dar avea si un rost sanitar, plimbarea dricurilor si carutelor cu cadavre pe arterele principale ale orasului, unde se aflau toate instituţiile importante ale oraşului, nu era o buna solutie pentru sanatatea generala a orasului.

Poarta Mortilor, picturi de Johann Bobel, sec XIX

vazuta dinspre exteriorul cetatii    vazuta din interiorul cetatii

Denumirea cu care această poarta a ramas in memoria colectiva a sibienilor este una diversa. Apelativul sasesc al acestei porţi este Neutor, adică poarta noua astfel delimitandu-se vechimea acesteia faţa de celalalte porti care fusesera amenajate incă din perioada medievala. Apelativul romanesc, Poarta Mortilor, este unul care explica rostul portii dar ne si ofera o posibila localizare a acesteia. De altfel aceasta este una dintre problemele pe care acest pierdut monument il ridică. Două dintre picturile lui Johann Bobel reprezintă acest monument. Una este o imagine realizată din interiorul cetatii, iar a doua din exteriorul ei. Cea facuta din interior nu ne oferă multe indicii deoarece peisajul actual este in totalitate modificat de cel de la sfarsitul secolului al XIX-lea, in schimb cea realizata dinspre exterior, ne ofera si o perspectiva care marchează cladirile pe al caror aliniament se afla si poarta. Astfel poate fi vazută Casa Filek, in ultimul plan al picturii. Perspectiva aceasta si informatiile pe care le detinem, ne ajuta a localiza fosta poarta in fata Spitalului Municipal, finalizand strada Gh. Lazar. In acest loc astazi exista doua coloane, dreptunghiulare, retragandu-se spre baza superioara a acestora, unde este plasata o abaca decorata cu sfera. Soclul acestora este delimitat de corpul lor printr-un brau.

Poarta Mortilor astazi, intersectia strazii Gh. Lazar cu Bd. Spitalelor

Hartile ne ofera putine detalii, vedutele fiind şi mai zgarcite, ele in majoritatea lor fiind realizate dinspre raul Cibin astfel ca celalalt aliniament al zidurilor fiind imposibil de observat din acel unghi. Pe harta din 1829, poarta este marcată intre Turnul Gros si Bastionul Haller. In schimb o hartă de la sfarsitul secolului al XIX-lea nu mai puncteaza acest element de fortificare dovedind ca poarta era deja demolata, probabil in cadrul procesului de demolare a vechilor fortificatii si de deschidere a vechii cetati.
Picturile lui Johann Bobel ne ofera posibilitatea reconstituirii acestei porti. Astfel stilul era unul militar, cu un plan dreptunghiular retezat pe muchii devenind astfel de formă octotogonală. Are un singur corp la care a fost alăturată o cladire, probabil garda.

detaliu din postamentul de marcare a Portii Mortilor

Fatada prezinta un parter inalt si trei etaje toate delimitate de brau. Ambele fatade prezinta pe corpul lor, guri de tragere. Cladirea este realizată intr-o singura travee.
Intrarea este una simpla, dreptunghiulara cu o finalizare semicirculara. Este o intrare inaltata, la baza ei existand platforma de scara realizata in sapte trepte. Deasupra intrarii se afla o copertina care apara pragul de intemperii. Acoperisul este intr-o apa in pupitru, coama fiind paralela cu intrarea in cetate. Acoperisul este continuat de asemenea de o copertina.

localizarea Portii Mortilor, astazi

Avand in vedere stilul modest in care este construita intreaga poarta, scarile erau din lemn asemeni balustradei si mainii, asa cum sunt in toate celalalte turnuri astazi. Poarta era realizată din doua canaturi din lemn. Garda era o cladire de tip rural, cu un corp dreptunghiular, ei fiindu-i atasată o scara ce pare a fi de lemn acoperita si de o copertina, avand de asemenea o balustrada si o mana de lemn. Parterul este inalt delimitat de etaj printr-un brau. Cornisa era profilata. Totul fiind aranjat in doua axe. Usa era asezata pe latura cladirii dinspre intarea in cetate. Era dreptungiulara cu inchiderea semicirculara in fata ei fiind o balustrada care crea un culoar de acces. Acoperisul era in patru ape cu lucarne dreptunghiulare. Ferestrele sunt si ele dreptunghiulare, tripartite cu sase campuri vitrate.

Poarta Mortilor, detaliu.

Distribuie articolul:

6 comentarii

  1. Draga Razvan,
    sincera sa fiu nu am citit intreg articolul, asa ca nu stiu daca ai spus ceva de starea in care se afla acest edificiu. M-a uimit nivelul de degradare in care se afla, raia care a mancat tencuiala si a expus in plin soare caramizile macinate. E pacat, pentru ca acest gen de monumente sunt sarea si piperul unui oras, personalitatea sa. Dar poate o sa le vina si lor randul la un moment dat…

  2. Foarte interesante post-urile despre istoria orasului, sunt curios de unde te documentezi :)

  3. Lucian, vad ca Razvan nu ti-a marturisit secretele documentarii lui, dar eu iti pot spune ca se documenteaza de ani de zile, si poate ca principalul sau atuu este acela de a se fi documentata serios cu privire la sursele de documentare … :)

  4. Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    Se numeste pur si simplu Poarta Lesurilor..nu Poarta Mortilor…
    Banuiesc ca tot Sigerus in traducerea romaneasca..Atunci traducatorul/traducatoarea ar trebui spanzurat/a..
    In Limba germana este Leichen-Tor= Poarta Lesurilor…
    Si comentariile mele de pana acum n-au aparut..
    Sunt atat de stricatoare de imagine proprie?
    Sau nu vreti deloc sa corectati ineptiile care apar atat aici cat si in Hidden City?
    Cum credeti…
    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

  5. pt Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    daca va uitati atent toate comentariile dvs. au fost publicate, ba chiar am raspuns la unele dintre

    istoriografia de limba romana foloseste denumirea de Poarta Mortilor, de aceea folosesc si eu acest termen.

    cat despre ineptii, o iau doar ca un puseu de furie necontrolata.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*