4Aug

LICENTIAT IN SIBIU

In fiecare duminica voi dedica aceasta pagina Sibiului si istoriei sale. Este important sa ne cunoastem orasul si oamenii ce l-au cladit.

TEMPLUL LATZEL.

Secolul al XIX-lea, în prima sa jumătate, a fost o perioadă paşnică în care lumea a construit. Fortificaţiile medievale încep a lăsa locul bulevardelor şi spaţiilor deschise. Oraşul îşi schimbă mentalitatea. Nu mai este un spaţiu închis. Oraşul nu mai este insula izolată de lumea rurală. Oraşul comunică cu mediul său înconjurător. Oraşul se integrează.

Sibiul trăieşte acelaşi proces de modificare a aspectului său general. Cartiere noi sunt formate, porţile medievale sunt demolate pentru a deschide cetatea şi a o lega de restul urbei. Fortificaţiile sub influenţa curentului romantic devin element estetic al oraşului. Rolul lor primordial, acela de a apăra populaţia oraşului, a dispărut încă din secolul al XVIII-lea când răscoala curuţilor a fost ultima primejdie ce a periclitat siguranţa cetăţii şi a cetăţenilor săi. Rostul medieval al fortificaţiilor nu mai era de actualitate. A existat chiar o amplă controversă în cadrul elitelor locale privind demolarea acestora. Exemplele Parisului, Barcelonei sau a mai apropiatei Viena au fost luate în calculul arhitecţilor locali. Se dorea realizarea unei mai bune comunicări urbane între cartierele marginaşe cetăţii (Iosefin, Terezian, Maierii) precum şi a zonelor industriale ale oraşului (Moara de Scoarţă) cu centrul istoric al oraşului. Unele dintre ziduri au rămas în picioare graţie „Societatăţii pentru înfrumuseţarea oraşului”. Sibienii le-au transformat în locuri de promenadă şi de estetizare a oraşului. Astfel s-a născut Promenada Invalizilor (ceea ce astăzi este parcul amenajat pe strada Coposu împreună cu monumentul împăratului Francisc I) în amintirea veteranilor răniţi în diferitele războaie ale Imperiul Habsburgic. Astfel se încerca o redimensionare estetică şi oferirea unui nou rost acestor urme ale medievalităţii oraşului. Acest loc va fi proiectat ca un loc de recreere a cetăţenilor. Un asemenea loc trebuia redefinit prin elemente simbolice care să ofere acele coordonate ale creării unei imagini frumoase, liniştitoare.

Unul dintre aceste elemente a fost Templul Concordia. Numele îi vine ca simbol al înlăturării neînţelegerilor dintre cetăţenii oraşului şi armata habsburgică. El a fost construit în 1818, pe movila unui bastion mic de pământ dinaintea turnului care devenise Teatrul oraşului.

imagine a Templului Latzel din perioada interbelica.

Cel care va fi la originea acestui monument a fost comandantul armatelor imperiale baronul Kienmayer, piatra de temelie punând-o fiica acestuia baronesa Katharina Kienmayer. Numele care a rămas cel mai bine în mintea localnicilor, Templul Latzel provine de la cel care se va ocupa cel mai mult de acest monument, maiorul Joseph Latzel, trimis al armatei habsburgice de a se ocupa de combaterea bolilor din sânul armatei din Transilvania. Pentru activitatea sa numele templului va fi transformat în Templul Latzel, la iniţiativa contesei Ida Oldofredi-Haager, cea care va scrie şi dedicaţia de pe monument. În 1880, acest monument va fi renovat, între 1882-1883, el fiind împodobit cu fresce realizate de Dörschlag.

una dintre picturile murale realizate de Dorschlag, asa cum arata in 1936, foto Emil Fischer.

Aspectul său era aşa cum îi spunea numele de templu. Soclul înalt care era continuat de coloane cu o bază bine definită, cu friză şi cu o cornişă profilată care se finaliza într-o cupolă care era adunată într-un element de decor sferic, îi dă aceste coordonate.

Templul Latzel, 1936, foto Emil Fischer.

Perioada interbelică a adus cu sine o nouă remodelare estetică o centrului istoric al Sibiului. În multe cazuri greşită dar din pacate această remodelare a existat si multe dintre insuficienţele actuale se trag din acest moment şi nu perioadei demolării porţilor medievale aşa cum greşit istoricii de până acum au judecat. Templul Latzel a căzut şi el victimă acestui impuls, fiind demolat. Poate nu ar fi o idee rea aceea de a reface acest monument.

Distribuie articolul:

Un comentariu

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*