RAZVAN POP

Romania nu isi pretuieste valorile sale de patrimoniu. Ne batem in piept cu fraze impopotonate care ne sustin unicitatea si ne mentin pe un piedestal de cristal, asa cum doar noi il vedem. Ne batem dar nu facem nimic in a ne salva valorile care nu ne pozitioneaza drept unici in lumea aceasta dar arata ca si noi am creat in aceasta istorie valoare culturala, ca si istoria noastra se integreaza in istoria Europei si a lumii, si nu numai ca se integreaza dar si ea isi aduce aportul la maretia ei.

Cu fiecare postare o sa aduc in atentia voastra un monument aflat in stare de degradare. Va voi prezenta monumente sinonime din alte tari si modul in care sunt ele prezervate. Voi incerca, si va invit si pe voi, sa gasim solutii la aceste exemple. Solutii prin care un astfel de monument poate renaste si poate intra in circuite turistice, culturale, pot deveni exemple de valoare culturala, patrimoniala, istorica pe care tara noastra le poate oferi patrimoniului european si mondial.

PALATUL DE VARA A FAMILIEI BRUKENTHAL DE LA AVRIG

sursa: wikipedia.org

Secolul al XVIII-lea a adus o adevarata moda in lumea nobililor europeni. Evident ca aceasta moda a ajuns si in Transilvania pe linia vieneza a barocului. Marile familii nobiliare au urmat exemplul habsburgic si au construit palate pe intinsul intregii Transilvanii. Familia Bethlen, familia Teleki sau familie Brukenthal (si dau doar cateva exemple) si-au construit astfel de palate, pentru a fi in pas cu moda si pentru a se pozitiona in lumea nobiliara a Imperiului.

Avrigul redat pe harta josefina. sec al XVIII-lea. se poate observa in latura nordica complexul Brukenthal.

Palatele lor au rezistat timpului desi impresia lasata de autoritatile romane de dupa 1945 a fost aceea de distrugere intentionata a lor. Fie ca este vorba de palatul familiei Teleki de la Dumbravicioara, de cel al familiei Bannfy de la Bontida, de cel al familiei Bornemisza de la Gurghiu si poate de cel mai important si mai impozant dintre ele, palatul Brukenthal de la Avrig, toate au fost lasate in paragina, fiind vecine astazi cu ruina.

Palatul de vara a familiei Brukenthal de la Avrig a fost construit intre 1780 si 1785, in apropierea bisericii comunitatii din Avrig.  Alegerea poate fi surprinzatoare dar probabil ca decizia familiei a venit din extinderea proprietatilor lor pe cursul Oltului (sa nu uitam de herghelia de la Sambata de Sus si chiar de conacul construit la marginea cetatii Sibiu pe drumul ce ducea spre Avrig). Palatul este construit in stilul barocului vienez, cu cladirea principala cu aripi laterale si cu o gradina ce coboara spre terasa Oltului si cu vedere spre Carpatii Meridionali. Parcul se imparte intr-o gradina germana, una olandeza si una engleza precum si un parc mai mare ce avea chiar si un lac amenajat. Elementele arhitecturale specifice sunt scara impozanta ce coboara spre parcul cel mare si fantana arteziana. Intr-o laterala a parcului a fost construita o orangerie. Complexul avea si o ferma de animale.

La fel ca celalalte monumente brukenthaliene, dupa stingerea familiei, vor ajunge in proprietatea Consistoriului evanghelic din Sibiu, care va fonda un sanatoriu ce va rezista pana in 2006 cand proprietatea va reveni in posesia Consistoriului.

De aici a inceput dezastrul. Precara stare a acestuia si neglijenta va duce ca probabil cel mai important complex de acest fel din Romania sa se deterioreze pe zi ce trece. Iata cateva exemple:

asa arata cladirea principala. tencuiala cazuta, ferestre stricate si sparte, decoratiuni disparute. in fosta cladire a sanatoriului acum mai bate doar vantul.

curtea a fost curatata dar si defrisata si fara a avea o logica din punctul de vedere al amenajarii unei gradini baroc.

delimitarea dintre gradina germana si parcul mare se face prin acest zid care astazi este aproape de daramare. nici aleeia nu este amenajata desi ea exista.

senazatia este de izolare si de parasire si nu de un monument impozant.

nu inteleg ce cauta cainii vagabonzi in incinta parcului.

Orangeria a fost amenajata parand in acel moment un inceput al refacerii complexului dar care a esuat curand.

paraul a fost la inceput amenjata dar malul ce se poate observa arata ca si in acest caz proiectul a fost uitat

scara din gradina italiana si alte elemente decorative din aceasta parte a complexului sunt uitate si deloc ingrijite

Aceasta este realitatea din 2009 si probabil si din 2010. Proiecte au existat, investitori au fost dar poate o naivitate si o ignoranta a proprietarilor a dus la starea de astazi.

In alte tari, evident astfel de palate sunt ingrijite: va ofer doua exemple din fosta zona comunista, ce si-a revenit de abia dupa 1989.

sursa: polandforall.com

asa arata palatul si parcul din Borow, Polonia.

sursa: wikipedia.org

un alt exemplu este palatul Kadriog din Tallinn, Estonia.

Romania nu isi pretuieste valorile sale patrimoniale. Ne batem in piept cu fraze impopotonate care ne sustin unicitatea si ne mentin pe un piedestal de cristal, asa cum doar noi il vedem. Ne batem dar nu facem nimic in a ne salva valorile care nu ne pozitioneaza drept unici in lumea aceasta dar arata ca si noi am creat in aceasta istorie valoare culturala, ca si istoria noastra se integreaza in istoria Europei si a lumii, si nu numai ca se integreaza dar si ea isi aduce aportul la maretia ei.

Cu fiecare postare o sa aduc in atentia voastra un monument aflat in stare de degradare. Va voi prezenta monumente sinonime din alte tari si modul in care sunt ele prezervate. Voi incerca, si va invit si pe voi, sa gasim solutii la aceste exemple. Solutii prin care un astfel de monument poate renaste si poate intra in circuite turistice, culturale, pot deveni exemple de valoare culturala, patrimoniala, istorica pe care tara noastra le poate oferi patrimoniului european si mondial.

BISTRITA

Bistrita este un oras sasesc, medieval resedinta districtului cu acelsi nume, autonom si el de voievodul Transilvanean. Cetatea va fi asediata, va fi cucerita, va apartine principilor Moldovei, cel mai important fiind Petru Rares. A devenit apoi un orasel transilvanean linistit, care astazi, desi poate nu se apropie de patrimoniul UNESCO, are o mostenire impresionanta. Biserici medievale, fortificatii, drumuri si case renascentiste, cladiri baroc si clasiciste, toate facand din acest orasel si din imprejurimile sale o excelenta destinatie de vacanta.

Asta bineinteles daca si administratia locala ar intelege acest lucru. Doar ca ea, administratia, isi bate joc de oras. Sustine ca a pornit un program de restaurare a orasului, dar pana acum s-au facut prea putine si enorm de multe tragedii. Sa le luam pe rand.

Partile bune

Fotografia a fost facuta la una dintre cladirile de pe strada principala. Cladirea este restaurata dupa normele in vigoare, are mult bun gust si chiar si aceasta alaturare a unei fresce din perioada renascentista cu legatura cablurilor electrice este facuta cu bun gust. Casa a fost restaurata anii trecuti si reuseste sa scoata la lumina tot ceea ce conteaza la o astfel de cladire: portalul, ferestrele, sarpanta.

Se poate observa restaurarea portii, inclusiv a elementelor decorative. mai mult elementele originale din constructie au fost si ele evidentiate prin profilare. Structura vitrinelor de la parter sunt si ele sobre si raman in concordanta cu restul cladirii.

Blazonul este de asemenea restaurat si acum este elementul cheie al fatadei.

Trebuie felicitati cei de la acest partid deoarece este unicul caz in care un partid respecta mediul urban in care se afla. De cele mai multe ori sediile sunt amenjate badaran, cu firme luminoase care nu-si gasesc locul, cu culori stridente si termopan abundent. De data aceasta filiala a facut un pas elegant, au pus o firma tipica pentru o zona istorica, termopanul este macar de culoare maronie desi ar putea fi schimbat cu unul de lemn, culorile sunt aceleasi cu ale intregii cladiri doar ca mai proaspete, puteau renova intreaga fatada. Din pacata in imediata apropiere observam acel “furnal”, ce provine de la placintarie si care nu are nici o legatura cu normele amenajarii unui spatiu istoric.

sursa: ro.wikipedia.org

Parti ale fortificatiilor inca ramase in picioare, cum este Turnul Dogarilor, au fost bine restaurate din punct de vedere monumental. Poate ca si o amenjare ambientala nu ar strica unui astfel de monument, disparand astfel impresia de camp neingrijit.

Neaparat vreau sa amintestc de excelentul proiect de a pozitionare de placute cu vechile nume ale strazilor. Sunt realizate dintr-un material diferit de denumirile oficiale, sunt asezate dedesubtul lor, sunt scrise in limba germana. Cred ca sunt un execelent exemplu de valorificare a istoriei locale si un mod excelent de a invata propria istorie.

Partile groaznice.

sursa: citynews.ro

Incendiul de la Biserica Evanghelica din anul 2008 anuleaza orice gest bun al administratiei locale in privinta salvarii patrimoniului. Vechiul primar a platit cu propriul scaun, dar nici actualul nu se grabeste sa rezolve cat mai repede situatia. Biserica este una dintre cele mai vechi astfel de biserici din Transilvania, remarcabila fiind tranzitia de la gotic la renascentism. Motivele practice ale inceperii incediului sunt minore, in schimb motivele morale sunt imense: nepasare, prostie, incultura, uitare si putem continua….

De un an jumatate schelele nu se misca in jos sau in sus, refacerea bisericii fiind amanata prea mult. Unii spun ca nu sunt bani, dar cred ca orice bistritean ar fi fericit sa renunte la mititeii si concertele de prost gust ce inseamna in fiecare an Zilele Bistritei, dar care manaca enorm de multi bani.

Nu acesta este modul de prezervare si salvare a unor elemente decorative speciale, in timpul unei restaurari.

Sugaletele sunt un sistem de case construite in perioada medieval - renascentista, tipice unui oras eminamente comercial asa cum era Bistrita in acea perioada. Ele se aseamana cu sistemul folosit si de sibieni in Piata Mica si pe alocuri poate fi regasit si in Brasov. Daca fundatia coloanelor a fost restaurata, precum si unele dintre nervurile si cheile de bolta gotice, totusi restaurarea nu este finalizata si nici macar nu exista un plan general pentru toate cladiriel ce formeaza acest sistem. Fatadele nu sunt renovate, elementele adosate, precum tevile de gaz, nu sunt mascate sau reamplasate, grafitiurile de prost gust inca exista (asa cum se poate observa in planul indepartat al fotografiei), vitrinele magazinelor de la parter nu sunt reamenajate unitar si in spiritul cladirilor.

Un exemplu elocvent asupra celor scrise mai sus, cornisa este deteriorata datorita infiltratilor de apa de la nivelul sarpantelor.

Nenumaratele pasaje ale Bistritei, nu sunt nici ele aduse in lumina ce o merita. Priviti aceasta imagine: pavajul este prost realizat si cu materiale gresite, cladirile nu sunt macar renovate.

Casa lui Johannes Lapicida din piata principala a orasului a fost de curand restaurata, dar se pare ca nu toti cetatenii orasului apreciaza acest lucru. Nici chiar chiriasii nu o fac de vreme ce au aplicat tot felul de elemente asa zis decorative pe balconul cladirii.

Priviti aceasta casa de pe strada principala a orasului. In primul rand nu este renovata. Firma este odios aplicata pe parterul cladirii, una dintre ferestre are termopan, cealalta pastreaza inca rama originala.

Un element pe care administratorii il uita de cele mai multe ori este refacerea ambientului urban inconjurator unui monument istoric. De exemplu o astfel de lampa nu are ce cauta in vecinatatea cladirii si bisericii. Acelasi lucru si cu stalpul ce o sustine. Evident ramane clasica problema a cablurilor de tot felul ce se intind in tot orasul. Este asa greu sa fie realizat un proiect de ascundere subterana a lor?

Acestea sunt cateva exemple ale interventilor ilegale asupra cladirilor istorice sau a nepoasarii colective. Cornise sparte, elevatii ilegale, spargeri de ancadramente sau reamenajari ale ferestrelor. Ce face Politia Monumentelor? Nimic, decat probabil spaga.

Aceasta este o strada din orasul medieval. Probabil un vechi culoar de legatura cu fortificatiile, probabil infundat cu timpul. Starea deplorabila cu aspect de mahala a stradutei nu are in schimb nici o scuza. Soproane ilegale, case sin care a ramas doar fatada, mizerie.

Se pare ca si in Bistrita se poarta demolarea caselor istorice (forma de pe fatada laterala a casei invechinate este elocventa in acest sens) cu scop imobiliar.

In acest capitol al blogului meu urmeaza: Biserica din Densus, Cetatea Poienari, Cetatea Enisala, cetatile romane din Dobrogea, cetatea Giurgiului, cetatea Rasnov, manastirea din Carta, orasul medieval al Bistritei, culele oltenesti.

Daca aveti alte propuneri de teme ce pot fi tratate va rog sa mi le semnalati. De Bucuresti nu ma ocup deoarece sunt destule site-uri ce trateaza excelent drama acestui oras.

Romania nu isi pretuieste valorile sale patrimoniale. Ne batem in piept cu fraze impopotonate care ne sustin unicitatea si ne mentin pe un piedestal de cristal, asa cum doar noi il vedem. Ne batem dar nu facem nimic in a ne salva valorile care nu ne pozitioneaza drept unici in lumea aceasta dar arata ca si noi am creat in aceasta istorie valoare culturala, ca si istoria noastra se integreaza in istoria Europei si a lumii, si nu numai ca se integreaza dar si ea isi aduce aportul la maretia ei.

Cu fiecare postare o sa aduc in atentia voastra un monument aflat in stare de degradare. Va voi prezenta monumente sinonime din alte tari si modul in care sunt ele prezervate. Voi incerca, si va invit si pe voi, sa gasim solutii la aceste exemple. Solutii prin care un astfel de monument poate renaste si poate intra in circuite turistice, culturale, pot deveni exemple de valoare culturala, patrimoniala, istorica pe care tara noastra le poate oferi patrimoniului european si mondial.

SIGHISOARA

Sighisoara, mai precis vechea cetate medievala, este deja parte a patrimoniului UNESCO. Acest lucru inseamna nu doar investitii din fondurile organizatiei, nu numai restaurarea dar si mentinerea, ingrijirea si permanenta grija a acestui patrimoniu.

Pentru cei care nu stiu, Sighisoara (Schassburg - germana, Segesvar - maghiara) este pentru prima data atestata in anul 1280 sub numele de Castrum Sex. In ciuda denumirii cvasimilitare, asezarea este o veche localitate saseasca, fondata in timpul procesului de colonizare a sasilor in Transilvania de catre regalitatea maghiara.

In 1367, localitatea devine oras, iar in secolul al XV-lea este parte a teritoriilor concesionate principilor valahi urmasi ai lui MIrcea I cel Batran de catre regele Ungariei, Sigismund de Luxembourg. Cei mai cunoscuti stapani au fost Vlad al II-lea Dracul si fiul sau Vlad al III-lea Tepes. Orasul se dezvolta asemeni celorlalte orase sasesti, fortificandu-se, dezvoltandu-si sistemul breslelor si al companiilor comerciale. In timpul Razboiului Curutilor asemeni Sibiului si cetatea Sighisoarei va fi atacata de rebelii transilvaneni. Sighisoara ia cursul oraselor sasesti, devenind parte a administratiei ungare odata cu transformarea Imperiului Habsburgic in Austro-Ungaria, apoi a devenit parte a Romaniei asa cum se afla si astazi.

Este una dintre putinele cetati medievale inca locuita din Europa. Astazi principalele monumente sunt fortificatiile vechii cetati, 9 turnuri si 3 bastioane precum si parte din vechiile incinte. De asemenea sunt bisericile medievale, cea mai importanta fiind Biserica din Deal, scarile acoperite, precum si cladiri laice cum este Casa Vlad Dracul sau Casa cu Cerbi.

Din pacate Sighisoara are ghinionul unei administratii locale incapabila, atat moral si spiritual dar si practic, de a intelege pozitia privilegiata a orasului. Sighisoara a avut parte de finantare care a permis restaurarea si amenajarea cetatii, acum 6 - 7 ani. Atat

Din pacate din acel moment nu s-a mai intamplat nimic. Administratia nu numai ca a devenit dezinteresata in pastrarea si mentinerea cetatii, in parametrii ceruti de UNESCO dar practic a uitat de ea. In primul rand planul de restaurare a fost gresit (nu stiu si nu indraznasc sa spun in lipsa unor dovezi clare, daca a fost sau nu voit): s-au restaurat cladiri, s-au renovat situri dar nu s-au schimbat retelele de curent, telefon, caldura si gaz (adaugam de curand si internet). Astfel toate lucrarile au fost iremediabil deteriorate. De aici pavajul s-a distrus, unele case au pierdut noua tencuiala, praful este la el acasa, unele sarpante s-au distrus, igrasia a crescut.

acesta este pasajul de traversarea a Turnului cu Ceas, cea mai importanta piesa a fortificatiilor sighisorene. igrasie, tencuiala cazuta, nu exista semne de renovare si restaurare.

Mai mult Primaria nu a oferit nici un semn de sustinere a cetatii. Intr-un turn s-a deschis un radio care strica mai mult atat la aspect cat si la zidarie, structura vechii fortificatii. La parterul primariei inca mai functioneaza un local infect, loc de adunare, aud mai nou, a pestilor si a fetitelor lor. In aceeasi piata distrusa de un pietris nelalocul lui a fost postat un cap al lui Vlad Tepes, de o calitate artistica indoielnica. Masinile sunt parcate pe strazile cetatii si in pietele sale. Unele cladiri au fost modificate iremediabil, cum este cazul Casei Wagner (unde s-a construit un nou corp de cladire in spatele casei principale). Mai mult, in vale, adica in fata cetatii, unde era un camp nefolosit, a fost folosit in cele din urma in cel mai prost mod posibil: s-a construit o cladire, inestetica si care obtureaza vederea.

aceasta este o strada medievala a vechiului burg. Nu. Nu este asa cum era si acum 500 de ani. Este doar o strada neingrijita. pamant, pavaj scos, deseuri, cabluri scoase din tencuiala, tencuiala cazuta.

astfel arata o strada din vechiul oras Cesky Krumlov (Cehia). diferenta este evidenta

scari sparte, cladire in rosu si fara tencuiala dar cu grave probleme de rezistenta. mai mult, daca observati in fotografie, dreapta sus, acea mansarda in mod ilegal ridicata. pubela nu are nici ea nici o legatura cu situl medieval unde este pseudo-integrata, dar aceasta arata gandirea modesta si total needucata a administratiei locale sighisorene.

intr-un astfel de mediu sunt primiti turistii: pavaj distrus, caini vagabonzi, masini cu motorul aprins, preturi mari pentru asa mediu.

no comment

astfel arata piata centrala a orasului ceh Cesky Krumlov, astfel sunt primiti turistii.

Va dau doua exemple de situri asemanatoare: Salzburg, un oras dintr-un stat din Occidentul European si Cesky Krumlov, un oras dintr-o tara provenita tot din vechiul bloc comunist.

Salzburg-ul a devenit parte a patrimoniului UNESCO in anul 1997, oarecum contemporan cu Sighisoara. Orasul se supune regulilor patrimoniale, arhitectura externa si interna respecta vechea traditie austriaca, are trasee turistice, are indicative pentru turisti, are localuri, are monumente curate.

Cesky Krumlov este un oras asemanator cu Sighisoara. Este parte a Cehiei, o fosta tara comunista, este un orasel mediu (are 15.000 locuitori pe cand Sighisoara are cca 25.000 de locuitori). Si el face parte din patrimoniul UNESCO, dar abordarea este total diferita, iar pozele alaturate o dovedesc.

In acest capitol al blogului meu urmeaza: Biserica din Densus, Cetatea Poienari, Cetatea Enisala, cetatile romane din Dobrogea, cetatea Giurgiului, cetatea Rasnov, manastirea din Carta, orasul medieval al Bistritei, culele oltenesti.

Daca aveti alte propuneri de teme ce pot fi tratate va rog sa mi le semnalati. De Bucuresti nu ma ocup deoarece sunt destule site-uri ce trateaza excelent drama acestui oras.

Deschid un nou capitol al blogului meu. Romania nu isi pretuieste valorile sale patrimoniale. Ne batem in piept cu fraze impopotonate care ne sustin unicitatea si ne mentin pe un piedestal de cristal, asa cum doar noi il vedem. Ne batem dar nu facem nimic in a ne salva valorile care nu ne pozitioneaza drept unici in lumea aceasta dar arata ca si noi am creat in aceasta istorie valoare culturala, ca si istoria noastra se integreaza in istoria Europei si a lumii, si nu numai ca se integreaza dar si ea isi aduce aportul la maretia ei.

Cu fiecare postare o sa aduc in atentia voastra un monument aflat in stare de degradare. Va voi prezenta monumente sinonime din alte tari si modul in care sunt ele prezervate. Voi incerca, si va invit si pe voi, sa gasim solutii la aceste exemple. Solutii prin care un astfel de monument poate renaste si poate intra in circuite turistice, culturale, pot deveni exemple de valoare culturala, patrimoniala, istorica pe care tara noastra le poate oferi patrimoniului european si mondial.

CUCUTENI

Pentru cei care nu stiu localitatea ieseana Cucuteni a dat numele unei culturi neolitice datate in perioada 4000 - 3000 i. Chr. Cultura Cucuteni se raspandeste pe arealul actual al Romaniei de nord si centrale dar si pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei si Rusiei.

Valoarea acestei culturi este inestimabila, negasindu-se paralele in alte culturi neolitice europene (unica ceramica asemanatoare a fost descoperita intr-o cultura neolitica cercetata pe teritoriul chinez). Populatia traia in case mai mari decat in cele care provin din culturile neolitice precedente sau paralele, vana, cultiva pamantul, teseau, se ocupau cu olaritul.

In localitatea amintita s-a cercetat o astfel de locuire care a dat multe informatii legate de aceasta cultura si de oamenii ce traiau pe acest pamant acum sase mii de ani. In anii `60 s-a decis amenajarea descoperirilor pentru a putea fi vizitate. Si atat: adica din acel moment nu s-a mai intamplat nimic.

Tot acolo s-au descoperit si urme ale unei asezari medievale.

In urma cu doua luni, un fost coleg de facultate, Andrei Stefanescu a vizitat situl, fotografiindu-l. Cateva dintre fotografii am sa le postez in continuare care va pot oferi cateva informatii legate de dezastrul de care este cuprins monumentul.

Aceasta este cladirea ce a fost construita peste situl arheologic descoperit. Dupa cum vedeti, aleea ce duce la ea este napadita de iarba, care arata deloc estetic, nefiind tunsa si ingrijita. Daca constructia, la nivelul parterului, se mentine in conditii bune in exterior (mai putin usa care are semne evidente de rugina, fiind prost vopsita), la nivelul etajului I, lemnul este deteriorat de ploi (udat, umflat si apoi uscat), vopseaua exterioara nemaiexistand, ramanad semne de mucegai. Geamurile, din spusele lui Andrei sunt murdare si neingrijite.

Acesta este paznicul, nu este muzeograful. El este cel care ar trebui sa aiba grija de locatie. Nu are cu ce si probabil ca nici nu stie si nici nu are grija necesara de a proteja cu actiunile rutinante ale unui administrator profesionist a unui monument.

Acestea sunt panourile care prezinta ceea ce vizitatorul profan are in fata ochilor. Din punctul meu de vedere estetica este importanta si de aceea cred ca aceste foi invechite, prost lipite puse pe un panou in stilul anilor `60 ar trebuie sa fie inlocuite cu mai multe touch screen-uri. Prezentarea ar trebuie facuta mai uman, mai deschisa catre omul obisnuit care ar trebui sa vina.

Praful si mizeria este peste tot. Nu este aranjat si nici prezervat. Nici cele mai mici norme ale conservarii muzeologice, ale prezentarii unui monument, nu sunt respectate.

Situl de la Cucuteni, odata restaurat si reconditionat ar putea fi propus si sustinut pentru integrarea sa in patrimoniul mondial al UNESCO. Are destule elemente ce il fac eligibil pentru intrarea pe aceasta lista. Din pacate, Primaria si primarul localitatii nu au cultura necesara de a intelege importanta monumentului si din acest motiv nu aloca sumele necesare restaurarii. Stiu, scuza ar fi ca nu au bani. FALS!!! Sunt fonduri europene disponibile, sunt bani ai Ministerului Culturii si Cultelor ce pot fi atrasi. Ministerul are si el vina sa, cea mai mare dintre ele, deoarece vazand incapacitatea comunitatii locale de a pune in valoare acest monument nu intervine si nu aloca sumele necesare si nu ii dirijeaza la restaurarea sa.

Va ofer mai multe variante de astfel de situri din diferite tari europene la fel de membre ale UE, deci cu aceleasi posibilitati financiare si administrative.(sursa fotografiilor este www.wikipedia.org)

Jarlshof - situat in Shetland, Scotia. Fostul santier arheologic reda un sit ce provine din perioada Bronzului. Casele sunt de tip ovale, decorate cu elemente realizate din os. Situl este parte a patrimoniului UNESCO.

Birka -sit viking regasit in Suedia. A fost un vechi si prosper centru comercial al vikingilor scandinavi. Este considerat cel mai vechi targ al Suediei, este reconsituit intr-o considerabila masura. Face parte de asemenea din patrimoniul UNESCO.

Bru na Boinne - Irlanda, este un sit neolitic din perioada secolelor 35 - 32 i. Chr. inaintea piramidelor egiptene.Este cel mai apropiat exemplu de monumentul nostru de la Cucuteni. El face parte din patrimoniul UNESCO.

L`Anse aux Meadows  - Canada, reda unica localitate vikinga din nordul Americii, datata in jurul anului 1000.

Va ofer si un exemplu ce provine dintr-o tara asemanatoare cu a noastra. Biskupin - Polonia. Si ei au avut regim comunist, si ei au abut perioada de tranzitie si ei sunt in Uniunea Europeana. Locatia reda o asezare tipica Epocii Fierului. Locatia a fost preluata in administrare de catre Muzeul National de Arheologie din Warsowia, o solutie, de ce nu, de reinvigorare a unui astfel de sistem de monumente.Situl este integrat in patrimoniul UNESCO.