RAZVAN POP

Pentru ca merg destul de des prin ţara de peste Prut şi pentru că am destui prieteni pe acolo, evident că observ cu interes ce se petrece în viaţa lor politică, mai ales de când ea chiar există, de când comuniştii au fost înlăturaţi de la putere.

Scriam într-un comentariu propriu ce l-am publicat în Turnul Sfatului (aici îl puteţi citi) că moldovenii au norocul exemplului nostru şi şansa de a face exact ceea ce noi nu am făcut, să facă exact opusul exemplului românesc de aderare.

Iată că ei, fraţii nostrii în cuget, nu numai că au făcut exact toate prostiile noastre dar chiar au excelat în ele.

Noi am scăpat de comuniştii noştrii în 2004, ne-am certat în coaliţia şi în Alianţa DA, dar măcar am rezistat doi ani, în care ţara s-a mişcat cel mai bine şi a reuşit a întra în UE.

AIE, alinaţa democratică aflată la Putere la Chişinău a reuşit doar a se certa şi asta rapid, în şase luni. Ţara nu numai că nu s-a mişcat dar chiar a început a o lua la vale, serios de tot.

Referendumul a eșuat lamentabil şi dezastruos din multe motive. Unul a fost umflarea în pene a coaliţiei care se credea a-tot-câștigătoare prin Moldova, uitând că de fapt provincia este încă în mâinile comuniştilor.

Campania electorală s-a făcut cu voci stinse, cu voci care nu aveau timp de campanie, cu presupuse implicări şi cu multă lehamite. Unii au dat mesajele greşite, unii erau prea obosiţi şi deja se considerau câştigători ai alegerilor prezidenţiale, unii chiar nu mai contează, fie că ei sunt încă în Parlament sau deja sunt în afara acestuia şi probabil acolo vor rămâne.

Principalele partide au făcut campanie la viitoarele prezidenţiale şi nu la referendum. Tinerii nu s-au mai implicat. Studenţii din România, arată că ei sunt deja mai implicaţi în viaţa dâmboviţeană decât în cea de la Chişinău. I-am văzut muuult mai implicaţi în campania lui Băsescu din 2009 decât în cea pentru acest Referendum. Pentru bani sau pentru că deja sunt mai români decât moldoveni, ca cetăţenia, nu ştiu dar concluzia rămâne aceeaşi.

Coaliţia din Moldova, democratică şi probabil unica cu şanse să scoată ţara din colaps a primit o palmă meritată de la cei care i-au dus la Putere. Ei nu au fost aduşi pentru a se certa dâmboviţeşte, nu au fost aduşi pentru a se înfrupta din banii puţini care există la ei în ţară. Ei au fost aduşi pentru a reface şi reconstrui o ţară. Şansa lor este unică. Dacă ei nu reuşesc, Moldova fie ajunge înapoi la comunişti, la mafioţi şi la traficanţi fie se dizolvă ca ţară.

Morala pentru aceste partide, în special pentru PLDM şi PL este că vor reuşi a conduce Moldova doar împreună (cel puţin în acest moment al istoriei).

Vin alegerile parlamentare, sper că palma i-a durut destul de tare şi i-a trezit, sper că nu vom privi consternaţi cum comuniştii revin la guvernare.