RAZVAN POP

Va astept sa imi fiti alaturi. Va fi o discutie despre politicia si Sibiu.

ROLUL UNIVERSITATII MODERNE (acest articol a fost publicat in ultimul numar din Turnul Sfatului)

In urma cu ceva zile, profesorii facultatii de Stiinte Politice din cadrul Universitatii „Lucian Blaga” au initiat o dezbatere legata de oportunitatea unei transformari a Parlamentului Romaniei din unul bicameral intr-unul unicameral.

Nu doar tema dezbaterii, dar mai ales initiativa grupului de la Stiinte Politice doresc eu a o lauda. Sunt convins ca si acesta este rostul unei universitati moderne. Acela de a crea dezbatere, de a crea idei si de a crea grupuri de gandire atat de necesare astazi unei Romanii ce inca isi cauta identitatea.

Cel mai renumit astfel de grup ce a existat vreodata in Sibiu, a apartinut refugiatei universitati clujene si a fost format de studentii literati din jurul lui Lucian Blaga in perioada Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Cercul Literal de la Sibiu a fost una dintre cele mai importante miscari culturale ale Sibiului secolului al XX-lea si as indrazni sa spun chiar si al intregii noastre tari. Dar din acea perioada belica nici o alta miscare culturala sibiana nu a fost la fel de imortanta si cu asa impact in viata romaneasca. Poate oribila opresiune a grupului amintit, poate izolarea orasului nostru in perioada comunista a facut imposibila o alta miscare in anii grei ai comunismului. Ultimii ani de dictatura ne-au adus totusi si o noua astfel de miscare, cu un la fel de puternic impact si rol in cultura romanească. Ma gandesc, evident, la mentorul si discipolii Scolii de la Paltinis.

Este evidenta nevoia in societatea sibiana de astfel de intalniri. Revenind la cea organizata de profesorii de la Stiinte Politice, aceasta prima intalnire a aratat plusurile si minusurile vietii publice sibiene. Locatia fiind aleasa in incinta cladirii universitare a impus o anumita conduita si o anumita desfasurare civilizata a dezbaterii. Ora aleasa poate nu a fost cea mai inspirata, o dezbatere organizata vinerea nu atrage studentii si in general sibienii grabiti. De aceea am putut remarca o prezenţă mai mare din partea cadrelor universitare decat din parte invitatilor si a studentilor.

Pentru ca a venit vorba de invitati remarc aproape inexitenta prezentă a politicienilor seniori sibieni. In afara de Nicolae Neagu si de primarul Rasinariului Bucur Bogdan, un fost activist in zona ONG-urilor, nici un alt politician din primul rand al politicii locale nu a venit la aceasta dezbatere, desi tema a fost cat se poate de interesanta pentru domniile lor. Evident ca nici un prezent parlamentar nu a catadicsit sa onoreze invitatia. Imbucurător a fost faptul ca in lipsa politicienilor batrani au fost prezenti cei tineri. Tineri liberali, democrati sau de alte culori politice cu totii au fost prezenti la această dezbatere. Un alt minus ce il remarc a fost absenta presei. La fel ca si in cazul politicienilor, un singur ziarist a fost prezent.

Necesitatea unui parlament bicameral a fost clar aratata de toti participantii la dezbatere. Dintr-o logica a administratei romanesti, dintr-o logica a dezvoltarii strategice a Romaniei, dintr-o logica a traditiei statale a tarii noastre, concluzia nu putea fi decat una, aceea a necesitatii unui parlament bicameral dar cu atributii diferite a celor doua camere. Profesori de istorie, profesori de securitate nationala, profesori de sociologie, profesori de administratie publica, etc…, cu totii au adus argumente pentru bicameralism. Era poate necesara si opinia unui politician implicat in procesul legislativ dar acestia din pacate nu au fost prezenti. Era poate necesara si opinia unui om de media implicat in viata publica dar nici acestia din pacate nu au fost prezenti.
Promisiunea grupului de profesori si studenti de la Stiinte Politice este de a continua dezbaterile pe teme prezente si chiar stringente pentru societatea locala dar si pentru cea nationala.

Am sa merg ori de cate ori voi fi invitat.

SPITALUL DE NEUROPSIHIATRIE

fatada principala a spitalului de neuropsihiatrie

In 1852 este trimis un memoriu catre Curtea Imperiala de la Viena, din partea Guberniului transilvanean, prin care se cerea crearea un institut pentru bolnavii psihici din Ardeal. Hotararea este ca locatia acestui spital sa fie Sibiul. Fondurile pentru crearea acestui complex, proveneau din fondurile loteriei de stat, o treime fiind hotarate prin lege.

Dr. Kellermann, va fi numit in fruntea echipei care va construi edificiul dar care se va ocupa si de punerea la punct a programului care va sta la baza organizarii acestui spital. El va fi ajutat de inginerul Siegfried, specializat la Viena in construirea unor asemenea complexe spitaliere, acesta conducand efectiv santierul de construire.

Prima problema pe care constructorii o vor avea va fi cea a locatiei acestui spital. In cele din urma se va decide ca locatia sa fie in afara orasului la o departare considerabila de spatiul urban propriu zis. Terenul se afla in apropierea Cibinului, unde erau gradini si pamanturi arabile. Se vor cumpara doua parcele de la familia Gundhardt si de la Stefan Melzer, in total opt jugare si 387 stanjeni, edificiul urmand a ocupa 205 stanjeni. Inundatiile Cibinului si a Rossbach-ului, vor afecta mult terenul (intre iunie si iulie 1864 vor avea loc cinci inundatii).

harta a Sibiului din 1875. in plan central se poate observa conturarea cladirii spitalului

harta a Sibiului din 1880. planul nu este redat elaborat, dar se poate observa apropierea Cibinului

harta a Sibiului din 1914. planul cladirii este la fel de elaborat

In iulie 1862, se publica numele directorului si a administratorului, in 19 noiembrie 1863 avand loc inaugurarea. In 1868, va fi amenajat paratraznetul şi va fi inscriptionata fatada spitalului.

Inundatiile alaturi de alte stricaciuni, au făcut ca in 1873, administratia sa cheltuiasca 8.000 de florini pe reparatii. Rezolvarea problemei apei excedentare, s-a rezolvat prin amenajarea canalizarii in 1895 si a unui apeduct in 1897. Curentul electric in 1896, telefonul in 1899, parchetarea in 1901 (ce a costat 21.176 florini), spalatoria in 1903 (a costat 23.528 coroane) inzestrata cu masini moderne care au costat doar ele 22.000 de coroane, marirea salii de baie in 1906 si inlocuirea ferestrelor de la celule sunt cateva dintre amenajarile care vor fi facute permanent.

Pe langa cladire vor fi amenajate o ferma, construita de dr. Szabo in 1872 aici pacientii ocupandu-se de albinarit si de cresterea vacilor. De asemena se va construi si o capela de rit romano – catolic, in interiorul spitalului. Vor fi amenajate si locuinte speciale pentru functionari, fiind vorba de un edificiu care putea gazdui 15 familii.

Primul director al complexului va fi doctorul Emil Schnirch, care va edita un Regulament de ordine interioara in 1864. Nu trebuie sa ne imaginam o viata foarte dura fata de pacientii complexului. Existau instrumente muzicale precum si un profesor de muzica, un profesor de gimnastica, deoarece gimnastica era obligatorie, se invata scrisul, cititul, istoria, geografia, acestea fiind legate de existenta unei biblioteci. Un preot deservea capela din interiorul spitalului.

Un foarte important rol l-a avut dr. Stefan Szabo, cel care considera munca ca metoda de vindecare, de altfel institutia sibiana era una recunoscută in imperiu, dovada fiind faptul ca doi dintre directori, dr. Schrnirch si dr. Epstein vor fi transferaţi la Budapesta pentru a putea pune la punct si complexul din capitala Ungariei.

In 1864, erau înregistrati 84 de bolnavi, cifra care va scădea vertiginos astfel incat in 1872 erau doar trei internati cu probleme grave. Cifra constanta a paturilor era de 200 de paturi cifra care se regasea si in 1918 pentru toata Transilvania.

intrarea principala a spitalului

Intrarea in complex se face printre doua anexe. Cladirile prezinta un parter si un demisol. Accesul este pe axul central, dinspre curtea spitalului, facandu-se printr-o scara de acces. Ferestrele sunt dreptunghiulare cu ancadrament, despărţite fiind prin colonete din tencuială. Stilul in care este construit intregul ansamblu este o combinatie intre clasicism si eclectic, cladirea avand o forma dreptunghiulara si este formata din cinci corpuri, doua paralele si trei de asemenea paralele intre ele care le unesc pe cele doua principale. De asemenea există şi două anexe amplasate la intrarea în complex.

Fatada este impartita pe orizontala de brauri care prezinta o cornisa intre primul etaj si parter, cu zugraveala aparenta intre etaje.

La colturile cladirii, este realizata o decoratie in bosaje. Deasupra fatadei pe axul central, este prezent un fronton, in trepte, pe trepta superioara fiind amplasat un ansamblu statuar format dintr-o femeie imbracata in stil grecesc sprijinind prin bratul stang un blazon (astazi este pictată stema judetului Sibiu), un leu (sub care se afla inscriptia RUGLER) si un copil.

decoratia principala a fatadei principale a spitalului.

Coridorul de intrare este realizat pe trei linii de acces, cel central find diferit de cele laterale printr-o diferenta de nivel evidentiat prin trei trepte din piatra. Poarta principala este rotunjita in partea superioara, intrarea fiind flancata de doua colonete false decorate cu elemente florale stilizate, care posibil sa fi pregatit amenajarea unui balcon

Curtea interioara are corpul din fata asemanator cu cel principal, la extremitatea stanga, avand o fereastra vitrata la primul etaj

Cel putin asta ne tot spun liderii PDL ce se tot perinda pe la Sibiu. Ultimul a fost Boc, a treia oara spunand acest lucru.

sursa: sibiul.ro

Ii rugam pe stimabilii administratori de la Bucuresti sa nu mai umble pe acelasi pseudo podet care este gata si sa incerce si alte trasee.

Parca pdlistii spuneau ca in acest an se termina centura. Intrebarea este cu ce bani? Bucurestiul iar ne-a luat toti banii. Halal lobby.

Am gasit o postare de epoca pe rezistentaurbana. Mergand din link in link, iata am dat si peste un excelent reportaj - document despre Sibiu. Franz Xavier Dressier, canta la orga din Catedrala Evanghelica din orasul nostru. Canta Bach.

Este interesant sa revezi imagini de acum 42 de ani ale bisericii noastre gotice.

Vizionare placuta

click pe poza pentru film

Am facut-o si pe asta….sunt prietene pe facebook cu Aurel Vainer, deputat si reprezentantul comunitatii evreiesti din Romania in Parlament, 83 de ani.

GARDA CENTRALA DIN PIATA MARE

pictura din 1703, ce reda decapitarea comitelui Johann Zabanius Sachs von Harteneck, unica imagine ce reda garda centrala din Piata Mare

Venirea armatei imperiale si stabilirea centrului administrativ a acesteia in orasul Sibiu, a dus la multe transformari ale acestuia. Transformari de ordin fizic dar şi mental. Cum am mai afirmat, armata habsburgică este unul dintre factorii principali ce au dus la transformarea Sibiului dintr-un oras medieval fortificat după tipicul secolelor XVI – XVII, intr-unul care era racordat la ideile contemporane. Armata habsburgica a renuntat in spre sfarsitul secolului al XVIII–lea la fortificatii si modalitati de protejarea spatiului unde era cantonata.

La inceputul acestui secol una dintre primele constructii executate de inginerii militari va fi garda centrala din piata principala a orasului. Scopul acestei constructii era acela de a deveni nucleul pazei active pe care armata austriaca o facea in intreg orasul.

Ea nu a fost întamplator construita in acel loc. Dupa unicul desen care ne ofera o imagine parţiala a acestei constructii, putem face cateva observatii asupra cladirii. In primul rand o putem localiza paralel cu aliniamentul de sud-vest al Pieţei Mari, in faţa grupului de cladiri care avea ca imobil central Casa Haller (Piaţa Mare nr. 17). Era probabil, asezata in acest loc fiind astfel in apropierea Casei Comandantului armatei austriece, dar se poate banui si rolul simbolic al acestei pozitionări in fata principalelor cladiri ale patriciatului sibian, tot aici fiind si sediul Universitatii Sasesti, evident ca aceasta ipoteza ramane doar la acest stadiu, neexistand nici o informatie directa in acest sens. Din pacate lipsa unor cercetari arheologice temeinice (pana acum in acea zona nu s-au facut decat observatii empirice pe baza saparii de santuri pentru schimbarea unor retele de utilitati), care sa ne poate arata exact locatie a acestei cladiri, nu ne raman decat aceste aproximări exprimate mai sus.

detaliu din pictura din 1703 ce reda Garda Centrala. se poate observa ca era construita langa cotul paraului ce trecea prin strada Balcescu si Piata Mare. se pot de asemenea observa cele patru tunuri asezate in colturile cladirii.

Faptul ca aceasta pictura a fost realizata in 1703, contemporana fiind cu evenimentul care l-a redat, ne este o dovada a faptului ca această cladire a fost construita inainte de acest eveniment, deci undeva in ultimi ani ai secolului al XVII-lea si primii din cel următor.

Un alt indiciu care n-il ofera aceasta pictura este de ordin arhitectonic putand observa cateva dintre elementele care o definesc. Astfel această cladire se prezinta simplu, de tip rural, intr-un plan dreptunghiular formata fiind dintr-un corp.

Fatada este una simpla, doar cu parter. Din pacate imaginea pe care o detinem este una laterala asadar toate observatile despre fatada cladirii au in vedere latura de sud-est a acesteia. Presupunem ca si fatada principala, indreptata spre mijlocul pietei, are aceleasi elemente definitorii, neputand a spune insa unde este intrarea desi probabil aceasta era pe axul central al sau. Pe partea laterala cladirea are trei travee. Ferestrele sunt dreptunghiulare, bipartite cu patru canaturi. Acoperisul este in patru ape avand lucarne circulare. Unicele detalii ni le ofera Otto Czekelius. Acesta aminteste ca edificiul era flancat de patru turnulete, fiind o cladire alungita. La inceput ea va fi inconjurata de „calareti spanioli” care apoi vor fi inlocuiti de doua tunuri si de un grilaj de fier.

Ea va fi dezafectata in 1775, cand  rostul acestei cladiri era depasit de realitatea militară care cuprindea si Sibiul. In 1886 urmele acestei cladiri vor fi nivelate definitiv.

Socul acestui fenomen nemaiintalnit in Romania, ninsoarea in februarie, a fost evident. Cele doua autostrazi, drumurile nationale, drumurile europene si alte ulite au fost inchise, in intreaga Moldova si Tara Romaneasca codul este portocaliu.

Presa s-a isterizat, Zarescu de la Realitatea a fost adus de urgenta inapoi in tara, reporterasii aruncati in viscol, armata romana repatriata dupa invadarea Tahitiului si astfel tara a intrat in clasica isterie meteorologica. Ceea ce scriam zilele trecute despre modul de administrare a orasului in timpul iernii, mi s-a dovedit adevarat cu varf si indesat. Strazile au fost necuratate, pe ici colo un plug mecanic sau un curatator de linii de tramvai, dar altfel oamenii au fost lasati de izbeliste, sa se descurce singuri. Cred ca impreuna cu colegii mei am facut un adevarat SWAT de curatat, dezapezit si pus in functiune masini. Cum apartamentul in care dorm prin Bucuresti este in minunatul sector 5, evident ca am avut parte de munca stralucitoare a celui mai iluminat primar, Vanghelie. Sa nu va imaginati ca ceilalti primari in frunte cu doctorul de pe regina Elisabeta. Aceleasi ambuteiaje, accidente si impotmoliri peste tot.

Bucurestiul astazi a aratat apocaliptic. Sincer ma gandesci si ma ingrijorez asupra soarte acestei tari, cand cei care sunt alesi si numiti sa administreze capitala, cel putin teoretic motorul tarii, nu sunt in stare sa rezolve o ninsoare, cei drept mai abundenta si serioasa, dar de care de cand sunt manualele de scoala stim ca e un fapt al iernii romanesti, crivat parca ii spune. Cred ca falimentul acestei administratii ar trebui sa se traduca intr-o discutie serioasa in Romania. Poate ar fi nevoie sa mutam capitala, sa alegem alt centru al Romaniei, pentru ca deja, a nu stiu cata oara este evident ca Bucurestiul nu este in stare sa sustina si sa reprezinte aceasta tara.

Datorita acestui viscol, Gala noastra a Tineretului National Liberal am decis sa o amanam. A fost un vot matur al intregului DP al TNL. Nu puteam risca securitatea colegilor nostrii din intreaga tara, peste 1500 de tineri ce urmau sa ajunga in Bucuresti. Am amanat Gala pentru weekendul 26 - 28 februarie 2010. Am pregatit totul in detaliu dar din pacate ne-am vazut nevoiti a amana. Tocmai datorita muncii pentru Gala nu am fost disponibil pe acest blog….

Va asteptam alaturi de noi pe 26 sau 27 februarie….

Cred ca administratorii capitalei noastre sunt pasionati de istoria celui De Al Doilea Razboi Mondial. Si vazand ei ca au atat de mult posibili participanti, au decis sa puna in scena reconstituiri ale bataliilor epice.

Astfel vara ei reconstituie batalia de la El-Alamein, unde nemtii si englezii s-au prajit impreuna prin Sahara. Altfel eu nu inteleg cum pot accepta fara a face absolut nimic, caldura infernala dogorata din blocurile bucurestene.

Iarna, ei devin mai rafinati. Pun in scena batalia de la Stalingrad. Frig, mocirla, promoroaca, santuri si transee, toate fac parte din recuzita ce ii asteapta pe cei care se decid a merge pe jos prin oras. Daca vrei aventura decide-te sa stai o saptamana in Bucuresti dupa o ninsoare de poveste si sa mergi numai pe jos. Eu inteleg ca unii si-au transformat masinile in amante si au mare grija de ele curatand soselele, dar chiar nimeni nu se uita ca si trotuarele sunt la fel de pline de zapada si sunt si folosite de oameni care totusi se incapataneaza a circula pe acolo. Unele trotuare se vede ca nu le-au mai curatat deoarece s-a asternut o excelenta pojghita numai buna pentru un patinoar general bucurestean. Mergand pe aceste trotuare te simti chiar hartuit si si urmarit. Mai ai si turturi peste tot, asemeni unor rachete katiusha.

Faptul ca administratorii sunt incapabili si nesimtiti, inteleg asa e firea lor din `89 incoace. Ii doare undeva de faptul ca orasul nu este curat asteptand sa se curete de la sine. Nu inteleg in schimb nesimtirea si delasarea majoritatii bucurestenilor care nu ar iesi veci sa isi curete zapada din fata casei, blocului. Asteapta o ipotetica curatare generala ce sa vina dinspre primarii. Dar aceasta nu vine si iata cum stam si ne holbam cu totii la mizerie si cum ne uitam fiecare, unul la altul, cu mandria participarii la una dintre bataliile de legenda: batalia de la Bucurestiul necuratat si murdar.

Gata ultimele detalii legate de organizarea Galei. Stim locatia (Palatul Parlamentului, sala Cuza), stim ce facem dupa (evident un chef in cel mai reusit stil tnl-ist), avem trofeele, avem sonorizarea, avem catering-ul, avem invitatiile si invitatii.

Nu mai ramane decat sa ne desfasuram si sa ii asteptam pe tinerii liberali din toata tara. Este cea de a cincea editie. Prima a fost in 2006 si de atunci am premiat in fiecare an pe tinerii nostri cei mai buni si cele mai bune realizari ale lor.

Sibiul a luat pana acum doua premii: unul filiala in 2006 pentru cel mai bun eveniment regional (Scoala Politica Eugen Piso) si unul subsemnatul, anul trecut pentru cel mai bun tanar liberal.

Sper si la al treilea premiu, anul acesta. Filiala il merita, Iulia & co. au facut o campanie excelenta si o munca deosebita. Suntem nominalizati la cel mai bun eveniment local, la cel mai bun site si le cel mai bun blog (subsemnatul).