RAZVAN POP

Am revenit in realitate. Pentru cateva zile am fost la Poiana Brasov unde a avut loc Liga Alesilor Locali si Delegatia Permanenta a PNL.

Banuiesc ca deciziile cele mai importante le cunoasteti: intre 5 - 7 martie va avea loc Congresul PNL, unde se va vota un nou statut si o noua conducere.

De asemenea au fost exclusi doi membrii PNL, primarul din Calarasi si vicepresedintele CJ Mehedinti.

Pentru o saptamana o sa lipsesc din Sibiu, am plecat in Bucuresti pentru pregatirea Galei TNL.

Tineti-ne pumnii pentru ca poate luam si anul acesta un premiu.

De ce aceasta intrebare:

pe siteul rammstein.ro (aici) se anunta concertul acestora din iunie de la Bucuresti.

dar pe acelasi site la sectiunea turneu (aici) nu este trecut acest concert. la fel si pe siteul oficial al formatiei (mai important si mai relevant) (aici), nici urma de concert.

care este adevarul?

J. D. SALINGER

1919 - 2010

De cateva zile bravul soldatel Svejk…..scuze asta este din alta poveste, bravul parlamentar Stirbet s-a cocotat pe toate ziarele, portalurile web si tv-urile sibiene dand in dreapta si stanga cu sfaturi dar si cu acuze si cu alte priviri incruntate.

Nimeni nu a facut nimica, toti paraziteaza orasul, toti sunt mici oameni negrii.

Eu nu vreau sa ii dau o replica acestui brav soldatel, ma scuzati din nou, acestui brav parlamentar (despre care pe la colturile strazilor se spune ca si o pisica daca ar fi candidat in locul sau ar fi castigat colegiul). Nu ma pot ridica la nivelul lui de experienta, la nivelul lui intelectual si la nivelul muncii sale. De aceea imi permit ai ii pune o singura intrebare:

Il rog sa ne spuna si noua sibienilor un lucru, un singur lucru, pe care el l-a facut pentru acest oras. Accept si daca imi spune ca a pus o bordura pe undeva. Accept orice numai sa ne spuna acel ceva ce el l-a facut.

Eu unul nu ma astept la un raspuns si nu pentru ca as fi insignifiant pentru dansul si nu pentru ca omul ar avea treburi nenumarate, nu ma astept pentru simplul fapt ca nu are un raspuns.

Eu unul m-am saturat de voci in politica locala. E timpul si unor oameni cu brate si cu cap si cu picioare sa le ia locul acesto voci. E timpul unor politicieni noi.

In cuvantarea solemna a presedintelui rostita cu ocazia comemorarii unificarii de la 1859, acesta sau cel care i-a scris discursul afirma ca multe dintre telurile generatiei ce a infaptuit Unirea sunt si astazi teluri ale elitei romanesti.

Mult adevar si dureros de reale sunt aceste cuvinte. Basescu, involuntar a recunoscut una din marile carente ale multor care astazi sunt, mai mult datorita pozitiei vremelnice ce o ocupa, parte a elitei romanesti. Traitul in trecut!!!

Ce lucruri marete poate realiza un sef de stat si un partid politic care traieste in trecut. Se pare ca Basescu (si nu numai el) traieste inca in proiectele Romaniei din secolul XIX, proiecte ce au fost realizate de altfel. Modernizarea Romaniei a fost un proiect grandios dar acesta s-a terminat de peste 100 de ani.

Basescu este si el un produs al unei educatii comunistoide ce astazi isi arata carentele, astazi cand avem in varful ierarhiei statului un om ce nu poate oferi solutii si care pana acum nu a oferit un proiect coerent care sa duca Romania pe un nivel superior al dezvoltarii sale.

Theodor Aman, Proclamarea Unirii

sursa fotografiilor este www.wikipedia.org

Pe 24 ianuarie 1859, acum 151 de ani, se infaptuia primul si poate cel mai important pas din crearea Romaniei. In decurs de doar 19 zile cele doua Adunari Ad hoc ale principatele Moldovei si Tarii Romanesti au deci ca pe langa o Camera de Justitie si Casatie sa aiba in comun si un domnitor. Acesta a fost pasul decisiv, un adevarat efect de bulgare, care va duce la crearea statului modern roman.

harta Romaniei rezultata in urma unificarii Principatelor

A fost un eveniment pe care noi astazi nu il pretuim la adevarata sa valoare. Unii se prefac ca il pretuiesc altii cred ca il pretuiesc dar de fapt ei au in fata o imagine falsa creata de propaganda comunista, propaganda ce si astazi isi face efectele.

Adunarea Ad hoc din Tara Romaneasca in 1857

La 24 ianuarie 1859 nu s-au unificat cele doua principate, Romania nu si-a recunoscut in sfarsit intreg teritoriul. Odata cu 24 ianuarie s-a pornit un proiect, poate unul dintre putinele duse pana la capat de elita noastra, ce a avut ca si rezultat ROMANIA, un stat modern, un stat cu institutii noi, cu o serie de reforme ce au dus la modernizarea intregii natiuni, cu o cultura noua, cu un stil de viata ce se va asemana mai repede cu cea de la Paris, Viena sau din alta capitala Occidentala si nu cu una din orasele Levantului.

Alexandru Ioan Cuza                  Mihail Kogalniceanu

De ce este importanta aceasta zi? Pentru ca ea, indirect ne-a lasat mostenire o serie de simboluri ale Romaniei. Una dintre principalele institutii ale acestui condominium walaho-moldovenesc, Comisia Centrala de la Focsani (o adevarata mandrie pentru focsaneni, ar trebui sa fie aceasta Comisie si pentru meritele sale in fondarea Romaniei, dar nu stiu cati stiu de aceste mosteniri ale istoriei) a pornit majoritatea reformelor si majoritatea schimbarilor. De atunci avem cutuma numirii Mitropolitului Moldovei ca si patriarh. De atunci avem Parlament bicameral. De atunci avem moneda proprie, armata sau infrastructura proprie.

Ion C. Bratianu               Constantin A Rosetti

Tot acele momente ne-au mai lasat ceva. EXEMPLE!!! O generatie de oameni politici care au reusit sa construiasca ceea ce noi numim astazi ROMANIA. Perioada comunista ne-a adus in fata un singur om: Alexandru Ioan Cuza. Propaganda a facut acest lucru din doua motive simple. Trebuia creat un exemplu la care apoi se putea relationa Ceausescu, iar Cuza parea cel mai curat din punct de vedere politic (desi trebuie sa ii recunoastem apropierea sa evidenta de liberalii moldoveni din mediile carora chiar si provenea). Nu este singurul si nu de unul singur a facut ceea ce a facut. Sa nu il uitam pe Mihail Kogalniceanu, aliatul sau liberal dar si cel mai important infocat sustinator unificarii din Moldova (avand in vedere aici miscarile separatiste din principat). Sa nu il uitam pe Manolache Costache Epureanu, viitorul prim ministru conservator sau pe Anastasie Panu, caimacamul ce l-a propulsat pe Cuza. Sa nu uitam pe liberalii radicali I. C. Bratianu sau C. A. Rosetii, cei mai decisivi unionisti din Tara Romaneasca.

Manolache Cistache Epureanu                Anastasie Panu

Lor le datoram intreaga noastra istorie cu care astazi ne mandrim.

Pe foarte multi ii auzi filosofand, acuzand, ponegrind si minimalizand locul si rolul celor care muncesc la stat. Cu totii sunt lenesi, cu totii sunt corupti, cu totii stau pe banii nostri si nu fac nimic, cu totii sunt paraziti ai societatii in care traim, cu totii ar trebui dati afara si pusi la colt. In mintea celor mai repezi la mana si mai bahici ar fi necesare lagare ale celor care lucreaza la stat. Nu conteaza ca sunt functionari, profesori sau doctori, toti fura si mint. In concluzie sunt tot raul total al societatii noastre.

Este cel mai simplu mecanism de a ne scuza propria lene si impotenta. Dam vina pe altii, iar cel mai usor este sa dam vina pe un personaj comun, fara personalitate, imun si caruia ii este imposibil sa reactioneze la cuvintele noastre.

Eu unul nu cred ca cei care lucreaza la stat sunt acel rau al societatii noastre, nu cred ca rolul lor in societatea noastra este de minimalizat si nici nu cred ca ei sunt sclavii nostri, ai celor care platim impozite. Si ei platesc la fel ca si noi impozite iar munca lor este la fel de importanta ca si a celor care lucreaza in privat.

Este un caz faptul ca o functionara de la Primarie din lenea ei refuza sa constate un fapt si sa se conformeze noii realitati, tot ceea ce avand a face fiind sa dea un simplu telefon pentru verificare. Este un caz ca a trebuit, acum cativa ani, sa dau un telefon si sa apelez la o relatie pentru a-mi primi pasaportul dupa o intarziere de o saptamana de cand functionarii de la Prefectura anutasera ca elibereaza actul. Acestea sunt doar cazuri, nu sunt, in nici un caz, o situatia generala a celor care muncesc la stat.

Mai degraba sunt cazuri ale magarelii, ale nesimtirii sau ale mojiciei a noastre a tuturor. Eu unul nu pot gasi vreo diferenta intre nesimtirea celor doi angajti de la stat, mai sus amintiti si nesimtirea unor functionari de banca care te reped sau se iau de tine pentru ca ai intarziat cu cateva ore plata sau refuza sa iti dea raspunsuri de bun simt.

Nu pot gasi vreo diferenta intre cei doi si cei de la firma de telefonie care iti mareste fara sa te anunte tariful sau care iti promite in oferta unele avantaje care se transforma in obligatii sau in imposibilitati cand ajungi in fata tejghelei.

Nu pot gasi vreo diferenta intre cei doi si cei de la o firma care iti promit un premiu pentru modul in care ai colaborat cu ei si apoi iti refuza inclusiv disponibilitatea de a participa financiar pentru a obtine un produs mai bun, obligandu-te practic sa le iei rebuturile.

Nu pot gasi vreo diferenta intre cei doi si niste instalatori care isi fac treaba de mantuiala, ajungand sa platesti triplu o lucrare facuta de ei.

Toate acestea sunt cazuri sunt cazuri din privat si de al stat, sunt cazuri ale semenilor nostri nesimtiti total dezinteresati de bunul mers al lucrurilor de buna comunicare intre noi toti cetatenii ai acestei tari, ai orasului nostru.

Nu cei de la stat sunt lenesii, coruptii, cei care stau pe banii nostri si nu fac nimic, parazitii societatii ce ar trebui dati afara si pusi la colt. Unii dintre ei sunt dar sunt la fel de lenesi, corupti ce stau pe banii nostri si nu fac nimic, paraziti ai societatii ce ar trebui pusi la colt sunt si unii ce lucreaza la privat. Da ei sunt cu totii asa ceva dar asta nu inseamna ca trebuie sa generalizam, nu inseamna ca trebuie sa acuzam pe toti.

Sunt semeni de ai nostri pe care avem obligatia sa ii observam si sa ii punem cu adevarat la colt pentru ca aceste cazuri sa dispara dintre noi, pentru ca civilizatia si bunul simt suntem noi cu totii si tine de noi toti ca aceste valori sa patroneze viata noastra.

Eu unu o sa o iau pe ulei daca mai aud vreodata violet. Am ajuns sa-mi urasc pull-over-ul meu preferat, care este violet.

E ca in bancul acela vechi: deschid televizorul - violet, deschid frigiderul - violet, deschid usa - violet. Peste tot violet.

Nu inteleg de ce daca unii politicieni sunt prosti si se comporta ca niste idioti, de ce toata presa si opinia publica trebuie sa fie idoata. Inteleg o zi, doua, hai trei de poante, bascalie si maneleala violeta, dar deja este prea mult. De o luna toata lumea devine violeta.

BISERICA REFORMATA

Edictul de concivilitate nu a adus in interiorul cetatii si in general in viata activa a orasului numai maghiari de credinta romano – catolica dar si multi de credinta reformata. Acestia, chiar daca se diferentiau ca si rit de comunitatea saseasca si erau mai putini in oras si-au aratat intentia de asi construi un lacas de cult. Deoarece intre ei erau si puternici magnati, membrii ai Guberniului, vor reusi a determina Magistratul in a cumpara parcele in interiorul cetatii. Astfel ei vor cumpăra casele Filtsch si Habermann care vor fi daramate si va fi construita biserica.

strada Mitropoliei, fosta a Macelarilor. In planul indepartat se poate observa forma bisericii reformate. inceputul secolului al XX-lea.

Costurile se vor ridica la circa 40.000 de florini, lucrarile fiind incepute in 1783 iar biserica va fi inaugurata la 26 noiembrie 1786. Cei care se vor ocupa de administrarea santierului vor fi mesterul Samuel Krempels si dulgherul Johannes Schneider.

biserica reformata din Sibiu. desen de la mijlocul secolului al XIX-lea. se poate observa garduletul ce se afla la baza cladirii. se pot observa si lucarne disparute astazi.

Prima marcare a acestui edificiu este realizat pe harta din 1829, dar de atunci nici o alta harta nu va omite acest monument. Prima imagine generala in care apare este cea a lui Leopold Beyer din 1815, unde deslusim printre turnuri si pe cel al Bisericii Reformate.

harta Sibiului din 1829. este o harta a centrului istoric

detaliu din harta Sibiului din 1829. se poate observa marcarea bisericii luterane

detaliu din harta Sibiului din 1845. se poate observa marcarea bisericii luterane

gravura lui Leopold Beyer din 1815. veduta generala.

gravura lui Leopold Beyer din 1815. detaliu. turnul din stanga este cel al bisericii reformate.

gravura lui Leopold Beyer din 1834. veduta generala.

Biserica era in secolul trecut in locul mort al carosabilului care o integra, ingradita fiind de un gardulet. Ea se va organiza astfel incat va contiunua aliniamentul vertical a turnurilor bisericilor din aceasta zona a orasului.

Biserica este o biserica sala care are o absida semicirculara nedecrosata si un turn pe fatada de vest. Fatada este una ingusta, compartimentata in trei travee prin patru pilastrii de tip colosal (caracteristici clasicismului) cu capitel doric, care duc la un antablament cu arhitrava, decorat cu friza de metope. Deasupra antablamentului fatada prezinta un fronton triunghiular peste care se ridica turnul flancat de doua urne cu rol decorativ.

\

biserica reformata. fotografie de Emil Fischer.

Ferestrele sunt in numar de cate sase asezate pe două nivele pe fatada si in aceeasi organizare si pe fiecare axa a fatadelor laterale. De altfel toata nava se organizează in mod asemanator ca si fatada centrala, dar acestea nu sunt decorate.

turnul bisericii reformate, dupa restaurarea realizata cu sprijinul Mihai Eminescu Trust, respectand normele de restaurare cu materiale traditionale.

Turnul este organizat tipic baroc si are un acoperis in sase ape organizat tip piramidal. El prezinta cate o coloana aparenta de tip doric care sustin acoperisul. In interiorul fatadei, aceasta prezinta cate un ancadrament dreptunghiular cu finalizare in partea superioara semicilindrica si un ceas, incadrat de doua brauri profilate, la baza superioara existand si o decoratie vegetala, stilizata. Astazi sub partea inferioara a ancadramentelor se afla rame de piatra dar care din fotografii de arhiva si desene putem observa ca nu existau, in schimb fereastra era mai mare, ingloband si aceste elemente. Interiorul este umplut cu un oblon de lemn. Coloanele se continua, cu un antablament delimitat de corpul turnului printr-un brau profilat. Acoperisul este sustinut de console, cate trei pe fiecare fatada. Tiglele sunt glazurate in diferite culori tipice secolului XVIII.

Accesul se face printr-un portal simplu din piatra cu un ancadrament dreptunghiular surmontat cu un panou cu o inscriptie (DEO/ CREATORI REDEMPTORI SANCTIFICATORI/ SACRUM/ JOSEPHO II AUGUSTO PRINCIPE/ ANNUENTE/ COETUS FIDELIUM HELVETICA CONFESIONIS/ POSUIT/ MDCCLXXXVI – Dumnezeului creator mantuitor sfintitor i-a pus un sanctuar adunarea credinciosilor credintei helvetice). Ancadramentul este decorat cu motive geometrice pe partile laterale, iar partea superioara este decoarta cu ecuson si console aparente. Uaa este simpla din doua canaturi decorata cu elemente geometrice si vegetale realizate prin incizii.

Acoperisul este realizat in trei ape peste cor si doua peste nava. Astazi acoperisul prezinta lucarne dreptunghiulare desupra tribunei, dar privind alte fotografii de arhiva observam ca acestea erau in alt registru realizate iar pe tot parcursul acoperisului regasim si alte lucarne.

Interiorul este sobru, cu bolti semicilindrice sustinute fiind de arce dublou. Altarul este format dintr-un amvon (in C) cu baldachin si motive aurite ale draperiilor, precum si ghirlande de trandafir si un pelican pe acoperisul sau. Pe fatada de vest regasim tribuna sustinută de doi stalpi masivi, aici fiind asezata orga.

interiorul bisericii reformate. fotografie de Szabo Tamas din 1981