RAZVAN POP

Doi remarcabili profesori sibieni, Sabin Adrian Luca (actualul director al Muzeului Brukenthal) si Karl Zeno Pinter (secretar de stat in Guvernul Romaniei) au realizat in anul 2003, primul repertoriu arheologic al judetului Sibiu. Pana in acest moment este unul dintre cele mai bine realizate repertorii de acest gen din tara, adevarat fiind faptul ca putine judete detin o astfel de cercetare, ele fiind cu precadere in Transilvania, primul fiind realizat de profesorii de la universitatea clujeana de profil.

Astfel putem vedea ce descoperiri au fost notate in spatiul actualului oras Sibiu. Asadar:

In urma descoperiririlor si cercetarilor arheologice realizate de istoricii sibieni, se poate afirma ca pe platoul unde in Evul Mediu s-a ridicat Orasul de Sus, unde se va construi Turnul Sfatului si catedrala Sf. Maria si Primaria cetatii medievale a existat o asezare eneolitica de tip Cotofeni.

Pe acelasi teritoriu s-au gasit urme specifice epocii Bronzului, probabil ca o locuire a existat si in aceasta perioada care se va intinde pana la prima etapa a statalitatii dacice.

Pe un mic grind (o ridicatura) de pe malul drept al Cibinului, se poate presupune ca a existat o locuire in perioada culturii Noua (sfarsitul epocii bronzului). Astazi pe acel loc se afla liceul IPAS, strada Henri Coanda.

In zona Viilor Sibiului, in urma cercetarilor realizate de catre profesorii Nicolae Lupu si Iuliu Paul s-a putut specifica existenta unor locuiri specifice primei epoci a fierului si perioadei dacice.

Pe actualul teritoriu al orasului Sibiu, nu s-a descoperit nici o urma care sa duca spre concluzia ca ar fi existat o asezare romana. Avand in vedere ca suprafata orasului a fost cercetata intr-un procent de cca. 80% sunt sanse mai mult decat minime de a fi realizata o descoperire magistrala a vechiului castru Cedonia sau a unui vicus. Unicul loc unde descoperirile romane sunt mai consistente este fostul sat Gusterita, astazi cartier al orasului, dar nici in acea locatie descoperirile nu permit o concluzie finala in acest sens.

Candidatul sustinut de PNL Sibiu pentru Parlamentul European, Roberto Dietrich, va ocupa pozitia a 16-a pe lista PNL.

Roberto Dietrich este vicepresedinte al CSL Romania (Cluburile Studentesti Liberale).

Pentru mai multe detalii, in curand o sa le puteti avea prin intermediul blogului sau personal.

Zilele acestea vor mai veni surprize, dar ii las pe actorii principali sa aiba si startul in intreaga poveste. Fiti cu ochii pe PNL zilele acestea.

Am aflat o veste foarte buna. Realitatea TV Sibiu anunta reinfiintarea echipei de rugby din Sibiu.

Echipa de rugby a Sibiului a fost desfiintata prin 2002 - 2003 de catre cinducerea de atunci a Clubului Sportiv care a reusit falimentarea echipei.

Rezultatele sibienilor la rugby sunt notabile, unii dintre rugby-istii de seama ai Romaniei sunt originari din Sibiu, printre care tatal lui Octavian Morariu, presedintele COR, component al echipei de aur a Romaniei.

Multi nu apreciaza rugby-ul dar acesta este de departe cel mai frumos sport. Este unicul loc in care individualitatile nu au loc, unde numai jocul de echipa iti poate aduce victoria. Este cel mai fair play si mai gentleman sport.

A trecut si acest Congres al PNL.

Crin Antonescu este presedintele PNL, Orban este primvicepresedintele iar biroul este o mixtura de lideri puternici care controleaza partidul de ceva timp si cativa nou-veniti dintre care probabil doar cativa vor rezista uzurii timpului.

Eu am votat, asa cum am scris anterior, cu Tariceanu si probabil ca daca s-ar fi repetat votul de inca cateva sute de ori, in conditile actuale, as fi votat la fel. Am votat cu Tariceanu si in general cu toti cei care i-au fost alaturi pana la capat.

Au fost doua zile luuuuuuungi si pline de evenimente care mi-au amintit de Congresul partidului din 2001, cand Valeriu Stoica a fost ales presedinte.  Diferenta intre cele doua este ura si dorinta de sange pe care toti delegatii o aveam atunci si demnitatea si jocul fair play pe care competitorii l-au abordat in acest Congres.

Nu sunt multi cei care s-au simtit infranti si nu sunt multi cei care prin frustrarea lor au votat la acest Congres.

Au fost gesturi exceptionale, oameni care m-au impresionat prin prestanta lor si prin modul in care au stiut sa se pozitioneze, oameni pentru care cuvantul dat este o onoare de neatins, oameni care stiu sa ramana verticali si sa accepte chiar si infrangerea decat sa renunte sau sa-si cedeze principiile.

Au fost in schimb si gesturi care au dezamagit, oameni care au preferat sa se predea, sa se pozitioneze confortabil. Poate am citit eu prea multa istorie, poate ca pentru mine valoreaza mai mult exemplul ultimului imparat bizantin care a murit pe zidurile Constantinopolului decat sa predea orasul decat vechea vorba romanesca “capul plecat, sabia nu-l taie”.

Congresul nu a adus un castigator cert si nici un infrant cert. Anul acesta este poate cel mai greu pentru PNL. PNL trebuie sa se mentina, trebuie sa creasca toate acestea in conditiile unei reformari interne a unei reorganizari, in conditiile unei Opozitii de 20%. Succesul poate sa ii aseze pe un piedestal indestructibil pe unii dar, un esec ii va darama definitiv. In orice caz victoria nu este a celor care au muncit pentru ea, a celor care au luptat.

Un Congres s-a sfarsit, urmeaza un altul. In 4 aprilie TNL isi va alege noua conducere.

Iertare voua cititorilor, dar cateva zile si ce au fost si ce vor urma o sa iau o mica pauza de bloggerit.

Revin cu forte proaspete.

Promit ca nu sa mai deschid acest subiect si nici nu o mai comentez de omologul meu pd-ist.Nu de alta dar in curand va ajunge vedete numai buna de Libertatea, Click sau CanCan iar parerea mea despre astfel de vedete si publicatii e una cat se poate de gretoasa.

De fapt vruiam sa ma dau smecher ca citesc presa on-line si astfel am gasit modalitatea.

Iata peste ce dau in presa straina (se pare ca Base nu a dat spaga pe anul 2009 la presa occidentala, probabil ca de aia vrea acordul cu FMI)

Associated Press publica un articol numit expresiv “Fiica glossy a presedintelui roman doreste un loc in Parlamentul European“. Pe scurt in articol domnisoara este caracterizata drept o clubberita ce petrece pana dimineata, drept o agramata, drept o papusa Barbie. Dansa nu este o imagine tipica in politica, dar datorita aspectului sau este foarte mediatizata, fiind aleasa drept candidat de catre lingaii din jurul presedintelui.

La Repubblica (Italia) aminteste ca romanii nu sunt foarte fericiti de candidatura ei datorita prostei sale reputatii caracterizata prin flirturi, petreceri, gafe monumentale,

Ba am gasit un articol in ziarul finlandez Suomen Kuvalehti. Aceeasi idee.

Din cate am auzit, dansa nu prea frecventeaza Bruxelles-ul desi ca si angajat acolo ar fi trebuit sa fie mai activa.

Sa nu intelegi post-ul asta ca o critica adresata tinerilor pdl-isit. Elena Basescu nu este acelasi lucru cu tinerii pdl-isti. Au si ei o generatie promitatoare. Ghinionul lor este ca in PDL conteza mai mult mofturile prezidentiale si relatiile amoroase ale mai marilor cu foste pitzi, doamne in devenire.

Infiintarea Asociatiei ASTRA, in 1861, va duce si la infiintarea unui muzeu, in 1869,  condus de Visarion Roman, ales in urma unui concurs din zece candidati. In Adunarea Generala din 27 – 28 august 1897, de la Medias, se va decide construirea unui sediu special dedicat muzeului asociatiei si bibliotecii. Va fi declarat un concurs din care sa poata alege proiectul care sa duca la construirea proiectatei cladiri.

zona in care a fost amenajat Parcul si Palatul ASTRA, redata in harta lui Mirando Visconti din 1692. Zona era un transament intre zidurile centurii a III-a si a V-a. Observand harta putem puncta existenta a trei balti in intre ziduri, probabil artificiale amenajate din paraiasul ce trecea prin transament. In exterior observam unul dintre lacurile artificiale, amenajata in perioada medievala.

harta Sibiului din 1794 (asezare orizontala), fragment. Starea zonei era identica ca in secolul precedent.

harta Sibiului, realizata in 1914, fragment. Starea zonei este precum cea actuala, parcul fiind amenajat iar cladirtile fiind in mare masura construite, desi se observa cateva parcele libere, printre ele fiind si cea pe care se va construi in 2006 noul sediu al Bibliotecii. Parcul ASTRA purta in acele vremuri numele de Parcul Soldisch, dupa numele bastionului aflat in apropiere, bastion ce se afla si astazi in picioare.

harta Sibiului, realizata in perioada interbelica, fragment. varianta germana.

Dintre cele 24 de proiecte ce vor fi avizate de Reuniunea arhitectilor din Viena, au fost selectionate trei planuri, unul a lui Baranyai Aladar si Marton Akos, unul lui Zoltan Reiss si ultimul apartinandu-i lui Francisc Faludi. Castigatorul va fi primul proiect al  arhitectilor maghiari. Conducerea institutiei, coordonata de Nicolae Togan, va accepta proiectul si astfel in 19 august 1905, in ciuda trenarii lucrarilor, va fi inaugurata noua cladire a Muzeului Asociatiunii. Banii, 158.426 de coroane si 97 de filieri, au provenit din donatiile membrilor Asociatiunii.

Palatul ASTRA, redat in aceasta fotografie la inceputul secolului al XX-lea. se poate observa si amenajarea Parcului ASTRA.

Palatul ASTRA, asa cum arata in 2008. prin comparatie cu fotografia anterioara se pot observa modificarile realizate la aspectul parcului.

In acelasi timp vor fi semnate si devizele lucrate de tamplarul Emil Petrutiu din Sibiu pentru instalarea bibliotecii. Lucrarile prevedeau tamplarie de stejar masiv si lemn de brad, ridicarea a două randuri de dulap, cu gaalerie lucrată din fier batut usor si decorativ. De asemenea firma Jickeli va fi cea care va realiza lucrarile de sticlarie.

palatul ASTRA, gravura de Juliana Fabritius Dancu.

Primul nume al cladirii a fost „Casa Nationala” de abia in 1905, numele ii va fi schimbat in „Muzeul Asociatiunii”.

fotografie a palatului, se poate observa ca parcul era inca in amenajare.

Cladirea era amplasata in Parcul Orasului care va primi numele de Parcul ASTRA, dupa Primul Razboi Mondial. Acesta va fi primul proiect realizat de „Asociatia pentru infrumusetarea orasului”.
Cladirea dreptunghiulara, este de influenta neoclasica cu reminescente baroc. Ea este formata dintr-un soclu inalt, parter, trei etaje, unul simplu şi reectangular.

palatul ASTRA, iarna lui 2003.

palatul ASTRA in 1998.

palatul ASTRA in 1981, fotografie realizata de Szabo Tamas.

Fatada este ornamentata in bosaje pe primul nivel delimitat printr-un brau orizontal de cele doua etaje asemeni soclului in relatia sa cu parterul. Braul orizontal dintre primul si cel de al doilea etaj este precedat de o metopă decorata cu triglife. Fatada este organizata in cinci travee. Deasupra ultimului nivel este organizat un fronton triunghiular cu o spranceana profilata, acesta avand decoratii in stucatura de tipul frunzei, scoica. Deasupra acestuia se afla o statuie reprezentand trei ingeri. Pe antablamentul fatadei se afla o inscriptie (MUZEUL ASOCIATIUNII).

holul de gala al palatului. perioada interbelica.

sala de ceremonii a palatului, fotografie interbelica.

Fatada este deorata cu ghirlande, la nivelul traveelor centrale acestea sunt redate in rezalit. Fereastra centrala este flanacata de cate o pereche de pilastrii cu capitel dantelat care sustin antablamentul. Pe lateralele rezalitului sunt aplicate decoratiuni de tip cartus. La nivelul primului etaj, pe traveea centrala se afla un balcon sustinut de console si realizat din trei coloane dreptunghiulare, balustrii si mana toate fiind din piatra.

palatul ASTRA, balconul principal, detaliu, 2004.

palatul ASTRA, intrarea principala, detaliu, 2004.

palatul ASTRA, statuia centrala a fatadei, detaliu, 2008.

Ferestrele sunt dreptunghiulare. La primul etaj acestea sunt decorate de chenare simple. La etaje, pe axele laterale, ferestrele sunt organizte de pilastrii. Ferestrele centrale sunt dreptunghiulare cu partea superioara semicilindrica surmontate de un alt rand de ferestre circulare, decorate cu ghirlande si cu ecusuon atat pe cheia inferioara cat si pe cea superioara a cercului.

palatul ASTRA, detaliu, 2004.

palatul ASTRA, detaliu, 2004.

Fatada laterala este decorata si organizata asemanator cu fatada principala. Acoperisul este precedat de o balustrada decorata cu elemente geometrice, flancate de capiteluri. Acoperisul este in patru ape, masardat in doua trepte. Acoperisul este precedat de o cornisa profilata si de frize cu elemente vegetale.
Accesul este pietonal, realizat dintr-o usa dreptunghiulara in mai multe canaturi si o supralumina. Acesta este flancat de doi atlanti desfasurati pe jumatate pe cand deasupra accesului avem doua chenare decorate cu ghirlande.

Interiorul  porneste din casa scarilor unde este realizata o colonada formata din coloane cu capitel doric, realizate din marmură visinie. Casa scarilor este impodobita cu candelabre cu ornamentatie vegetala. Scara interioara este realizata din piatra, cu o balustradă formata din balustrii din marmura. Usile sunt dreptunghiulare, la cel de al doilea etaj deasupra existand si cate o ferestra circulara.

In holul principal avem aplicate pe lateralele scarilor doua placi cu inscriptii. Pe prima sunt trecuţi fondatorii particulari ai muzeului pe cand in cea de a doua sunt trecuti fondatorii juridici ai muzeului.

Fondatorii Muzeului sunt: ALEXANDRU MOCSONY/ ZENO MOCSONY/ SEVER DE BARBU/ JOANA BADILLA N. MOLDOVAN/ PATRICIU BARBU/ STROE BELLOESCU/ DR. JOSIF GALL/ NICOLAU GAROIU/ ALEXANDRU LEBU/ JOAN ONCESCU/ ELENA A. POPOVICI/ CONSTANTIN CAV. DE STREIU/ GHEORGHIE SUERB DE CUVIN/ EMANUIL UNGUREANU/ DR. NICOLAU VECERDEA/ NICOLAU MIRCEA/ DR. DEMETRIU RADU.

Fondatorii juridici sunt: Societatea pentru Fundarea de Teatru Romanesc/ INSTITUTELE DE CREDIT/ „ALBINA” din Sibiu/ „AVRARIA” in Abrud/ „CASSA DE PASTRARE ” in Saliste/ „CRISANA” in Brad/ „DOINA” in Campeni/ „FAGETANA” in Faget/ „FURNICA” in Fagaras/ „HATEGANA” in Hateg/ „ORAVICIANA” in Oravita/ „SENTINELA” in Satu Mare.

palatul ASTRA, cariatidele, detaliu, 2004.

Sala de sedinte a Comitetului Central al ASTRA, este realizata precum o sala de spectacole, cu scena, balcon, auditoriu. Decoratia este realizată din grupuri statuare reprezentand muzele teatrului (barbat tinand in brat o mască grecească si o femeie tinand in brate tamburina), din candelabrul aurit asezat central, pornind dintr-o plasa metalica aurita, cu pilastrii aparenti ce sustin grupurile statuare, maşti, decoratii cu elemente muzicale.

Google.com ne ofera on-line arhiva LIFE MAGAZINE.

Am fost curios sa vad ce gasesc si credeti-ma ca ai absolut toata istoria ultimelor secole in acea arhiva. Tot ce doresti gasesti acolo.

Va ofer cateva exemple romanesti.

sediul Ministerului de Externe, 1940.

Calea Victoriei, 1940.

Ateneul Roman, 1940.

George Tattarascu, primul ministru liberal si fiica sa Sanda Tattarascu Negropontes, 1940.

Regele Mihai I in ultimul an de domnie, 1947.

Regele Carol II, la Estoril in Portugalia, 1950, aproape de moartea sa.

Ceea ce m-a fascinat la aceste fotografii este modul in care redau viata si modul in care traiesc chiar ele. Simti trairile oamenilor din ele, simti viata anilor aceia.

PS: nu am gasit nici o poza cu Sibiu