never underestimate the power of stupid people in large groups!!!
cronica unei guvernari ce incepe si se termina prost 0 comentarii »e preluare de pe sutu.ro
e preluare de pe sutu.ro
Ii inteleg credinta pentru ca atunci cand, inocent pasesti in politica sau te alaturi politicii din Romania crezi ca ideile primeaza, ideologiile sunt cele care conduc partidele.
Acum descopera ca PD-L nu este acel partid special, ideal, de dorit in Romania. Descopera ca de fapt si PD-L este o camarila adunata pentru a profita de putere. Sunt curios cum se va pozitiona de ultimele intamplari ale acestui partid.
1. Intreaga campanie a criticat si atacat guvernul Tariceanu si meaz-alinata sa cu PSD, partidul coruptilor si comunistilor. IATA CA PD-L ESTE CEL CARE SEMNEAZA O ALIANTA IN TOATA REGULA CU ACEST PARTID. IATA CA PD-L SI PSD REFAC FSN-ul!!!
2. Intreaga campanie acest partid a defilat cu stindardul STOLOJAN!!! Viitorul premier, omul care va salva Romania din criza. STOLOJAN S-A RESTRAS!!! DIN NOU!!! A NU STIU CATA OARA. Cat il mai inghite romanul pe acest om, cat se mai lasa fraierit romanul de imaginea sfanta a acestui cripto-comunist. Cat mai se mai poate amagi romanul cu imaginea s-a cand de fapt el este un securist rusofon, un excelent condotier al mercenarilor politcii romanesti.
3. PD-L a urlat din tot pieptii lui ca va mentine cota unica de impozitare. PROGRAMUL PD-L - PSD ANULEAZA COTA UNICA.
4. PD-L s-a laudat ca va mari salariile profesorilor (dadea bine in campanie). PROGRAMUL PD-L - PSD NU AMINTESTE DE ACEASTA PREVEDERE.
5. PD-L s-a laudat ca va avea cea mai de dreapta guvernare. GUVERNAREA SE ANUNTA A FI (DIN PRISMA PROGRAMULUI PROPUS) CEA MAI DE STANGA GUVERNARE!!!
6. PD-L se dorea a fi cel mai pur si inocent partid din tara, care lupta pentru romani. Sloganul era Noi (PDL) cu Voi (romanii), Ei (PNL) cu Ei (PSD). Acum sloganul s-a transformat in NOI (PDL) CU NOI/EI (PSD), VOI (ROMANII)… ma doare in cur de VOI (ROMANII)!!!
7. In toata campania din 2004 i-am crezut cand urlau alaturi de noi cat de corupti sunt cei din PSD. Acum se fac frati cu ei, Mitrea, Sarbu, Nica, Oprisan.
Ce zvarcoliri, ce cosmaruri cred ca are!!! SAU……. (TRU vegheaza!!!)
LA DRUM, CU CALUL, CALEASCA, MASINA PRIN SIBIU.
Pe unul dintre cele mai interesante bloguri pe care le vizitez, blogul lui Radu Olteanu, cel care reface imaginea pierduta a istoriei romanesti, am descoperit o mai veche postare legata de vehicolele istorice ale Bucurestiului. Mi-a placut ideea si m-am gandit sa fac acelasi lucru pt Sibiu.
Cu ce se miscau sibienii? Am trecut la taiat (cropuit) din mai multe poze si astfel am putut realiza o istorie vizuala.
CALUL.
Primul “vehicol” a fost calul. Din Evul Mediu, el a fost cel care a purtat omul prin istoria orasului. Acesta este un detaliu din gravura ce marcheaza decapitarea lui Harteneck, 1703. Este un soldat imperial, militar deci, dar calul a fost o imagine diurna a acelui secol, civilii lasandu-se transportati de el.
Iata imaginea unui civil calare, surprins in secolul al XIX-lea de catre Johann Bobel in picturile sale. Acesta era surprins idilic, poate chiar intr-o tehnica romantica, in apropierea Portii Turnului (sau a pietei Cibin de astazi).
In 1916, armata germana, ajunsa in Sibiu in timpul razboiului, tot pe cai era si astepta batalia.
TRASURA
Caleasca a fost vehicolul secolului al XIX-lea. Ea va transporta, sibienii prin tot orasul si prin tot secolul. Aceste trei imagini sunt preluate tot din picturile lui Bobel. Sibienii se plimbau pe strada Cetatii, pe sub portile Ocnei sau Turnului. Faptul ca Bobel va insista atat de mult asupra acestui vehicol, stiind ca el a creat o imagine prototip a secolului 19, este dovada importantei acestui vehicol.
Caleasca intrand in cetate, pictura din secolul al XIX, inceputul secolului.
Caleasca la plimbare pe strada Mitropoliei (Macelarilor). In spate se observa Casa cu Cariatide. Imaginea este din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
caleasca in trecere prin Piata Mare, gravura realizata de Adam Slowikowski. secolul XIX.
caleasca folosita si cu scop profesional si nu doar civil, probabil in transportarea de scrisori sau bani. Caleasca se afla in fata Bancii Albina si in apropierea Postei, pe strada Mitropoliei (Macelarilor), la inceputul secolului XX.
Caleasca se mentine si in secolul trecut ca unul dintre vehicolele importante, elegante, la moda. Iat-o plimbandu-se prin Piata Mare, unde exista o permanenta statie a calestilor si prin Piata Hermann (actuala Piata a Unirii).
La Viena Transilvania va fi reprezentata de o caleasca alegorica in 1908.
CARUTA
Caruta este sora rurala a calestii. Cu ea se ajungea in Sibiu la pietele si targurile alimentare, cu ea se transporta paine, lapte sau alte alimente. Caruta o vedem chiar si astazi pe strazile noastre. Acesta este o caruta din anii `20 aflata in zona Targul Fanului.
Caruta o intalnim si in secolul al XIX-lea (primele doua fotografii) si in secolul XX, pe strada Turnului, pe strada Balcescu, pe strada 9 Mai, pe strada Morilor si prin Piata Mare sau Unirii.
OMNIBUS, AUTOBUZ, TRAMVAI, MOCANITA.
Omnibusul a fost primul vehicol de transport in comun cu roti si netractabil. El a fost introdus in primele decenii ale secolului al XX-lea. A fost un succes pentru administratia locala deoarece prin acesta reusea a lega tot orasul.
Omnibusul pleca din Piata Garii.
In anii 30 autobuzul incepe a lua locul omnibusului. Mai mare consum si o mai mare capacitate de transport. El reusea a ajunge si in Piata Mica.
Autobuzul se mentine chiar si astazi si a fost principalul transportor al secolului al XX-lea. Aici il vedem in anii `70 pe bulevardul Milea (vechiul Gh Gheorghiu Dej) si pe strada Teclu in varianta troleibuz (sper sa mai apucam sa vedem acest transportor perfect ecologic si de acum incolo)
Am fost cel de al doilea oras european cu tramvai, la inceputul secolului XX. El avea scopul de a lega nu numai principalele zone ale orasului dar si Rasinariul (de fapt si astazi este unicul tramvai ce leaga doua localitati in Romania). Am ales prezentarea lui tocmai cu acest drum reprezentat in anii `30 si in anii`80.
El trecea pe principalele strazi ale Sibiului (Victoriei - Piata Unirii - Balcescu - Piata Mare - Magheru - Piata Garii).
In perioada interbelica a fost vedeta orasului. Il vedem aici pe strada Victoriei (Regina Maria), Balcescu (Regele Ferdinand) si Turnului.
Aceasta este o fotografie a lui Fred Nuss, realizata in anii `70, una dintre ultimele imagini ale sale, regimul comunist decizand desfiintarea sa……
….. si mentinerea doar a legaturii cu Rasinariul asa cum se regaseste si astazi.
Mocanita este cea care lega judetul de orasul Sibiu. Aceasta este locomotiva care tragea intregul tren. Astazi se incearca repunerea in functiune dar orizontul este foarte indepartat.
AUTOMOBILUL
Automobilul este la moda si devine principalul vehicol personal inca din perioada interbelica. Primele masini se fac vazute la inceputul secolului XX. Erau destul de multe masini in Sibiu de vreme ce atunci apar si primele service-uri de masini, strabunicul meu avea unul pe Moara de Scoarta.
masini interbelice pe strazile Sibiului (Piata Mare si strada Balcescu)
Numarul masinilor creste si in perioada comunista avem un numar foarte mare. Aici avem mai multe broscute (wolkswagen beetle) in Piata Mare in anii `70.
Masinile vor exploda dupa Revolutie si astazi le gasim peste tot. Aici le vedem in curtea Colegiului Pedagogic, in fata Casei cu Cariatide, in cartierul Strand pe strada 9 Mai. Fotografiile sunt realizate intre anii 2000 - 2008.
Masina a avut un scop industrial. Aici vedem un camion din anii `50 in Piata Mare si un tractor in anii `70 in curtea interioara a Cazarmei 90.
BONUS
Zepellinul nu a fost un vehicol sibian dar trecerea lui a fost tratata ca un eveniment de fiecare data cand survola Sibiul. In 1927 cand a trecuta prima data inclusiv Sigerus va puncta in cronica sa acest fapt. In 2004 lumea s-a rezumat la simple stiri de ziar dar amintindu-se de prima trecere a sa.
LATER EDIT: le multumesc domnilor Georg Schoenpflug von Gambsenberg si Chiselita pentru observatiile facute. Acolo unde aveau dreptate am modificat imediat ce este necesar adica sa corectez.
Asta vreau eu de la Mos Craciun.
CEA MAI VECHE STATUIE DIN SIBIU. STATUIA IMPARATULUI FRANCISC I.
In secolul al XIX-lea administratia orasului Sibiu dezvolta un program complex de redimensionare a orasului, astfel incat vechile fortificatii ale cetatii medievale nu mai erau actuale si era dorita înlaturarea acestora. Evident ca nu intreaga suflare a orasului isi dorea acest lucru tocmai de aceea remodelarea orasului sus amintita, se va realiza pe parcursul intregului secol si nu in totalitate. Acest program pe care Magistratul sibian incerca a-l pune in aplicare nu era un caz izolat in Imperiul Habsburgic si mai tarziu Austro-Ungar, in general administratiile locale cu presupusul acord al administratiei centrale de la Viena si Buda, il vor dezvolta.
monumentul imparatului Francisc I, anul 2003.
Zidul (vizibil şi astazi), din extremitatea sudică a cetatii, face parte din incinta a cincea de fortificatie a cetatii medievale construita in a doua jumatate a secolul al XVI-lea pentru intarirea incintei ce inconjura Orasul de Sus construita in secolul al XIV-lea. In primele decenii ale secolului al XIX-lea aici se va amenaja Promenada Invalizililor in amintirea soldatilor habsburgi. Proiectul va fi coordonat de comandantul regimentului de garda „baron Splenyi nr. 31”, colonelul Johann von Vecsey. El va inlatura mestecanisul si cocinile de porci ce existau aici. Drept mulţumire lui ii va fi dedicata o placa comemorativa asezata in 1829, pe cheia arcului platformei amenajate in fata monumentului. Monumentul va fi restaurat in 1883, banii, cca 1.000 de guldeni vor fi oferiti de imparatul Franz Joseph.
Promenada Invalizilor, anul 2007
TEXT INSCRIPTIE:
„IOANNEM A VECSEY/ SUPREMUM EXCUBIARUM/ PREAFECTUM/ A. D. CAL. FEBR. MDCCCXXVIII/ QUUM ESSET LEGIONIS XXXI/ TRIBUNUS/ PUBLUCUM AMBULACRUM/ ANNO MDCCCXXVII/ LIBERALI INDUSTRIA AUXISSE/ ET INSTRAURASSE/ EXIQUO MONUMENTO/ PREATEREUNTES NOMERE/ VOLUERUNT/ GRATI CIBINIENSES/ MDCCCXXVIII. (Sibienii recunoscători au dorit să amintească trecătorilor printr-un modest monument că Ioan de Vecsey, comandantul suprem al gărzilor care şi-a luat rămas bun de la acest oraş la calendele lui februarie 1828, pe când era tribun al legiunii a 31-a a mărit şi a construit promenada publică în anul 1827, printr-o străduinţă demnă. 1829)”
monumentul imparatului Francisc I, detaliu
Realizatorul proiectului va fi Franz Neuhauser cel Tanar, el comandand sculptorului Procopiu, scupltor ce provenea din Academia din Viena, care in 1828 va realiza statuia imparatului Francisc I, imparat al Imperiului Habsburgic intre 1792-1835, in viata deci in momentul realizării monumentului.
monumentul imparatului Francisc I, detaliu
Proiectul intregului complex monumental cuprindea statuia imparatului Francisc I, amplasata intr-o nisa realizata in zidul de incinta a cetatii si platforma in centrul careia era amplasat un monument in amintirea colonelului Vecsey.
monumentul imparatului Francisc I, detaliu
Statuia imparatului Francisc I, era incununata cu lauri, in stilul clasicist. Bustul imparatului era imbracat in moda romana, redand aspectul unui barbat matur. Coroana era realizata din plumb. In dreapta si stanga monumentului era amplasat cate un sfinx bronzat. Bustul este aşezat pe un soclu de piatra nisipoasa, pe care a fost aplicata o insciptie votiva pe marmura rosie. Statuia va fi indepartata de catre administratia comunista a orasului. In 2007 complexul va fi restaurat sub indrumarea Asociatiei de prietenie Sibiu – Klagenfurt, iar statuia va fi reamplasata. Originalul din 1828 nu a mai putut fi restaurat de aceea va fi asezata o copie fidela a acesteia.
statuia imparatului Francisc I
statuia originala, stare in 2004 replica statuii, anul 2007
TEXT INSCRIPTIE:
„FRANCISCO I AUGUSTO/ A. D. III. SEPTEMBER MDCCCXVII/ HUNG XYSTUM/ DEAMBULATIONE COLUSTRANTI/ SACRUM ESSE IUSERUNT/ PIETATIS MONUMENTUM/ CIVES CIBINIENSIS/ MDCCCXXVIIII.”
Un gard de fier forjat inconjura monumentul. Nisa este realizata in acelasi stil clasicist interiorul acesteia fiind vopsit in nuante grave. Ea este surmontata de o platforma de scara formata din trei trepte de piatra. Nisa este amenajata asemeni unui monument din Grecia antica. Doua coloane cu capiteluri profilate cu decoratie de tip vegetal, sustin antablamentul. Arhitrava este desfasurata pe trei registre cea centrala decorata cu elemente geometrice, fiind flancata de două frize cu decoratie vegetala. Friza este decorata in accente de albastru, aici fiind scrisa o inscriptie (JVSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM). Frontonul profilat, in forma triunghiulara, este sustinuta de o friza de denticuli.
Soclul bustului, in dedesubtul placii votive, este aplicata stema orasului, in culoare aurie si o inscriptie (Fuscus). Placa votiva este flancata de doua fascii romane. Soclul este finalizat intr-o platforma profilata pe care era amplasata statuia.
monumentul imparatului Francisc I, poza arhiva, foto: Emil Fischer
Monumentul ce defineste platforma, este un bloc de piatra modelat in acelasi stil clasicist intr-un repertoriu dublu. In partea superioara regasim un basorelief ce reda armamentul de paradă al armatei habsburgice (steagurile imperiale, coiful imperial si tevile tunurilor). In al doilea repertoriu se afla o inscriptie votiva in marmura rosie asezata intre doua colonete ce-si reduc sectiunea dinspre baza superioara spre cea inferioara. Acest epitaf este realizat din piatra nisipoasa cu latimea de 1,15 metri pe o inaltime de 2,60 metri.
Judecati un pic si dati-va cu parerea. Daca s-ar fi votat pe un uninominal castigator am fi avut urmatorul rezultat:
40% din populatia Sibiului au votat PDL si ar fi avut 3 senatori si 5 deputati. 40% din populatia Sibiului ar fi avut aceasta reprezentare in Parlament.
22% din populatia Sibiului au votat PSD si ar fi avut 1 deputat. 22% din populatia Sibiului ar fi avut aceasta reprezentare in Parlament.
17% din populatia Sibiului au votat PNL si nu ar fi fost reprezentati in Parlament. 17% din populatia Sibiului nu ar fi avut aceasta reprezentare in Parlament.
Restul oricum nu au facut 5%.
Vi s-ar fi parut ok?
Astept parerile voastre.
Ei sunt cei care au pierdut alegerile. Sunt marile surprize ale acestui scrutin.
Am scapat si de fanfaronii Marius Marinescu, Anca Constantinescu, Dorel Onaca, Vadim Tudor, Gheorghe Funar, Gigi Becali, Lavinia Sandru, Adrian Paunescu, Ioan Talpes,
CRISTIAN ADOMNITEI (Iasi), GEORGE COROAMA (Suceava), TUDOR CHIUARIU (Bacau), MIHAI DONTU (Brasov), GEORGE DUMITRICA (Teleorman), ALINA GORGHIU (Bucuresti), ROMEO NICOARA (Teleorman), IONEL PALAR (Bacau), CORNEL PIEPTEA (Bucuresti), CRISTINA POCORA (Ialomita), IONUT STROE (Dolj), MIREL TALOS (Salaj), DIANA TUSA (Braila), BOGDAN TAMPAU (Hunedoara).
Cei mai multi tineri alesi din partea unui partid. Din nou.
Felicitari tuturor.
Ultimele comentarii