7Dec

LICENTITAT IN SIBIU

In fiecare duminica voi dedica aceasta pagina Sibiului si istoriei sale. Este important sa ne cunoastem orasul si oamenii ce l-au cladit.

CEA MAI VECHE STATUIE DIN SIBIU. STATUIA IMPARATULUI FRANCISC I.

In secolul al XIX-lea administratia orasului Sibiu dezvolta un program complex de redimensionare a orasului, astfel incat vechile fortificatii ale cetatii medievale nu mai erau actuale si era dorita înlaturarea acestora. Evident ca nu intreaga suflare a orasului isi dorea acest lucru tocmai de aceea remodelarea orasului sus amintita, se va realiza pe parcursul intregului secol si nu in totalitate. Acest program pe care Magistratul sibian incerca a-l pune in aplicare nu era un caz izolat in Imperiul Habsburgic si mai tarziu Austro-Ungar, in general administratiile locale cu presupusul acord al administratiei centrale de la Viena si Buda, il vor dezvolta.

monumentul imparatului Francisc I, anul 2003.

Zidul (vizibil şi astazi), din extremitatea sudică a cetatii, face parte din incinta a cincea de fortificatie a cetatii medievale construita in a doua jumatate a secolul al XVI-lea pentru intarirea incintei ce inconjura Orasul de Sus construita in secolul al XIV-lea. In primele decenii ale secolului al XIX-lea aici se va amenaja Promenada Invalizililor in amintirea soldatilor habsburgi. Proiectul va fi coordonat de comandantul regimentului de garda „baron Splenyi nr. 31”, colonelul Johann  von Vecsey. El va inlatura mestecanisul si cocinile de porci ce existau aici. Drept mulţumire lui ii va fi dedicata o placa comemorativa asezata in 1829, pe cheia arcului platformei amenajate in fata monumentului. Monumentul va fi restaurat in 1883, banii, cca 1.000 de guldeni vor fi oferiti de imparatul Franz Joseph.

Promenada Invalizilor, anul 2007

TEXT INSCRIPTIE:
„IOANNEM A VECSEY/ SUPREMUM EXCUBIARUM/ PREAFECTUM/ A. D. CAL. FEBR. MDCCCXXVIII/ QUUM ESSET LEGIONIS XXXI/ TRIBUNUS/ PUBLUCUM AMBULACRUM/ ANNO MDCCCXXVII/ LIBERALI INDUSTRIA AUXISSE/ ET INSTRAURASSE/ EXIQUO MONUMENTO/ PREATEREUNTES NOMERE/ VOLUERUNT/ GRATI CIBINIENSES/ MDCCCXXVIII. (Sibienii recunoscători au dorit să amintească trecătorilor printr-un modest monument că Ioan de Vecsey, comandantul suprem al gărzilor care şi-a luat rămas bun de la acest oraş la calendele lui februarie 1828, pe când era tribun al legiunii a 31-a a mărit şi a construit promenada publică în anul 1827, printr-o străduinţă demnă. 1829)”

monumentul imparatului Francisc I, detaliu

Realizatorul proiectului va fi Franz Neuhauser cel Tanar, el comandand sculptorului Procopiu, scupltor ce provenea din Academia din Viena,  care in 1828 va realiza statuia imparatului Francisc I, imparat al Imperiului Habsburgic intre 1792-1835, in viata deci in momentul realizării monumentului.

monumentul imparatului Francisc I, detaliu

Proiectul intregului complex monumental cuprindea statuia imparatului Francisc I, amplasata intr-o nisa realizata in zidul de incinta a cetatii si platforma in centrul careia era amplasat un monument in amintirea colonelului Vecsey.

monumentul imparatului Francisc I, detaliu

Statuia imparatului Francisc I, era incununata cu lauri, in stilul clasicist. Bustul imparatului era imbracat in moda romana, redand aspectul unui barbat matur. Coroana era realizata din plumb. In dreapta si stanga monumentului era amplasat cate un sfinx bronzat. Bustul este aşezat pe un soclu de piatra nisipoasa, pe care a fost aplicata o insciptie votiva pe marmura rosie. Statuia va fi indepartata de catre administratia comunista a orasului. In 2007 complexul va fi restaurat sub indrumarea Asociatiei de prietenie Sibiu – Klagenfurt, iar statuia va fi reamplasata. Originalul din 1828 nu a mai putut fi restaurat de aceea va fi asezata o copie fidela a acesteia.

statuia imparatului Francisc I

statuia originala, stare in 2004   replica statuii, anul 2007

TEXT INSCRIPTIE:
„FRANCISCO I AUGUSTO/ A. D. III. SEPTEMBER MDCCCXVII/ HUNG XYSTUM/ DEAMBULATIONE COLUSTRANTI/ SACRUM ESSE IUSERUNT/ PIETATIS MONUMENTUM/ CIVES CIBINIENSIS/ MDCCCXXVIIII.”

Un gard de fier forjat inconjura monumentul. Nisa este realizata in acelasi stil clasicist interiorul acesteia fiind vopsit in nuante grave. Ea este surmontata de o platforma de scara formata din trei trepte de piatra. Nisa este amenajata asemeni unui monument din Grecia antica. Doua coloane cu capiteluri profilate cu decoratie de tip vegetal,  sustin antablamentul. Arhitrava este desfasurata pe trei registre cea centrala decorata cu elemente geometrice, fiind flancata de două frize cu decoratie vegetala. Friza este decorata in accente de albastru, aici fiind scrisa o inscriptie (JVSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM). Frontonul profilat, in forma triunghiulara, este sustinuta de o friza de denticuli.

Soclul bustului, in dedesubtul placii votive, este aplicata stema orasului, in culoare aurie si o inscriptie (Fuscus). Placa votiva este flancata de doua fascii romane. Soclul este finalizat intr-o platforma profilata pe care era amplasata statuia.

monumentul imparatului Francisc I, poza arhiva, foto: Emil Fischer

Monumentul ce defineste platforma,  este un bloc de piatra modelat in acelasi stil clasicist intr-un repertoriu dublu. In partea superioara regasim un basorelief ce reda armamentul de paradă al armatei habsburgice (steagurile imperiale, coiful imperial si tevile tunurilor). In al doilea repertoriu se afla o inscriptie votiva in marmura rosie asezata intre doua colonete ce-si reduc sectiunea dinspre baza superioara spre cea inferioara. Acest epitaf este realizat din piatra nisipoasa cu latimea de 1,15 metri pe o inaltime de 2,60 metri.

Distribuie articolul:

6 comentarii

  1. pt Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    este cea mai veche statuie inca asezata in oras. la acest lucru ma refer.

  2. Va felicit pentru exactitatea prezentarii!
    Sa avm grija de minunatul nostru oras de care sunt tare mindru.
    Tel din Talmacel

  3. Nu am găsit nicăieri nicio referire la a cincea centură de fortificaţii a oraşului. Avram (1983) prezintă doar patru centuri. Puteţi să-mi citaţi o sursă unde să apară această denumire? Vă rog eventual să precizaţi care erau contururile celor cinci centuri de fortificaţii.

  4. pt ghiuri

    Dumitrescu-Jippa, A., Nistor, N., Sibiul şi ţinutul în lumina istoriei, Cluj Napoca, 1976. Este doar una dintre ele. A cincea de fapt este linia ce a unit cele trei bastioane din Orasul de Sus (Haller – Cisnadiei – Soldisch). Mai mult decat surse aceasta centura este inca vizibila (in Parcul Cetatii se poate observa complet). Diferenta intre aceasta si celalalte (cele medievale) este ca aceasta nu a fortificat un spatiu locuit ci a fost o tehnica de intarire a sistemului de aparare, deci o actiune strict de ordin militar.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*