RAZVAN POP

Iata un eveniment prin care, inca odata, a nu stiu cata oara, ne-am umilit concurenta.

De ce?

Simplu. PNL are intr-adevar organizatie de tineret si conducere. PSD are ceva tineri dar deloc organizati, conducerea lor fiind sclavizata de mai mari feudali psdisti. Apropo, stie cineva cum il cheama pe presedintele TSD? PD-L nu prea are tineri iar conducerea desi ar putea fi capabila, pentru ca are cativa oameni foarte buni, ii cunosc pe ambii prim-vicepresedinti si sunt buni competitori, are un presedinte minuscul si anonim (ii stie cineva numele?) si……. si are multe “succesuri“.

Tineretul National Liberal are peste 50 de candidati in alegerile din 30 noiembrie. Cei mai multi propusi de un partid (nu am luat in calcul o serie de candidati care desi sunt tineri nu ii putem lua in acest calcul, dand aici ca exemplu pe Bogdan Olteanu sau pe presedintele PNL Vaslui, Dan Marian). Cei mai multi sunt in Bacau, 5 dintre cei 14 candidati. Tocmai de aceea am decis a organiza evenimentul nostru la Bacau. Invitati au fost, Calin Popescu Tariceanu, presedintele PNL, Bogdan Olteanu si multi ministrii si demnitari ai partidului. Amfitrion a fost Magor Csibi, colegul nostru si europarlamentar. Regizorul a fost Florin Alexe iar organizator, Mircea Fechet, toti colegi cu mine in Biroul Permanent National al TNL (nu zic nimic de mine ca nu-i frumos). Evenimentul a fost un succes, transmisii live pe TV, candidati si multa optimism inainte de campanie.

Iata si tinerii candidati ai PNL: In judetul Alba avem un tanar candidat, Cosmin Covaciu, fostul prefect al judetului. Aradul ne ofera doi tineri candidati, Tiberiu Dekany, fost viceprimar al Aradului si Ioan Cristina, fost vicepresedinte al CJ Arad. In Arges, candideaza Theodor Nicolescu, secretar de stat in cadrul Ministerului Justitiei. Tudor Chiuariu, fostul ministru al Justitiei, Ionel Palar, vicepresedintele CJ Bacau, Marius Danciu, Gabriel Lupu si Cristian Cojocaru sunt tinerii candidati din Bacau. In judetul Bihor candideaza Eduard Hellvig, deja deputat si Octavian Dan. Mihai Dontu si Ovidiu Rusu candideaza la Brasov. Diana Tusa, colega mea din BPN va fi unul dintre viitorii deputati de Braila. Robert Chioveanu candideaza la Buzau. Cei trei tineri candidati din judetul Cluj sunt Sebastian Moga, Dacian Loi si Avram Gal. Tot trei tineri candidati sunt si in judetul Constanta: Septimiu Bourceanu, Adrian Bratu, vicepresedinte al TNL si Ionel Spataru, presedintele TNL al filialei. Ionut Stroe candideaza la Dolj. Teodor Gheorghe, vicepresedinte al TNL candideaza si el la Galati. Presedintele TNL Harghita, Orban Imre, candideaza si el. Doi tineri candidati sunt si in judetul Hunedoara: Tiberiu Balint si Bogdan Tampau, fostul si actualul presedinte al TNL. La Ialomita candideaza, Cristina Pocora actualmente secretar de stat. Cristian Adomnitei, presedintele TNL (facem pariu ca toti ati auzit de el?) si Mugur Cozmanciuc, colegi in BPN candideaza in Iasi. Cristian Tigarlas candideaza in Maramures. Cornel Briscaru si Mircea Ichim candideaza la Mures. Tot un vicepresedinte TNL, Andrei Iordache si Serban Cernat candideaza in Olt. 2 tineri candidati sunt si la Salaj, Mirel Talos, actualemente deputat si Claudiu Marian. Aceeasi cifra o regasim si in Suceava, pe numele lor Iulian Anghelus si George Coroama. Un numar important regasim si in Teleorman: presedintele TNL, George Dumitrica, Romeo Nicoara si Dan Vlaicu, presedintele ANPC. Catalin Marin candideaza la Tulcea iar Catalin Dogaru la Vaslui. Presedintele TNL, Dorel Trofin, candideaza si el in judetul sau, Vrancea. In Bucuresti sunt multi tineri candidati, cel mai simplu este sa ii enumar: Ingrid Zaarour, presedintele ANRP, Dragos Dinca si Florin Melciu, presedintele si vicepresedintele INA. Stefan Szobotka, Bogdan Bratianu, Andrei Petrescu, Cristian Olteanu, Alina Gorghiu, Cornel Pieptea, Cristian Banu si Liviu Jicman, fostul presedinte la studentilor liberali sunt ceilalti candidati.

Acestia sunt, ei ne reprezinta si le doresc la toti mult, mult, mult succes si energie. Sunt chiar optimist in ceea ce priveste sansele lor.

Va propun un dialog despre proprietatea familiei Brukenthal de la Avrig, despre compoziția biologica a acestei proprietăți.

Invitata este dna. Cornelia Feyer, arhitect ambiental, stabilit in urma cu 10 ani în România.

Evenimentul are loc la Cafe Wien, joi 30.10.2008, orele 19.00.

Merita sa sacrificati o ora pentru istorie si arhitectura.

rectie la un comment postat de un profesor: george - Da, dar eu, care sunt profesor in invatamantul preuniversitar, in loc de 1000 RON as fi luat 1500 RON. Cum comentati asta ?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa credem ca acest guvern nu doreste cresterea salariilor cand este cel care a dublat salariile din Romania prin reformele realizate?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa credem ca acest guvern nu isi da seama ca salariile bugetarilor trebui marite in continuare pentru a deveni cel putin competitive cu cele din alte tari memebre UE? George are perfecta dreptate, dar aceasta majoarre se poate realiza pana la sfarsitul anului 2009 in trepte, economia putand astfel inghiti socul.

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa credem ca profesorii au salarii indestulatoare?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu ne dam seama ca marirea de 50% in plina criza financiara poate duce la colaps?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu vedem ca odata cu marirea salariilor profesorilor cu 50% toti ceilalti bugetari vor cere si ei, pe buna dreptate, aceeasi marire?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu vedem ca deja militarii, preotii, politaii, functionarii publici si personalul medical au cerut deja aceasta marire?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu ne dam seama de manipularea electorala a partidelor?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu vedem ipocrizia incalificabila a presedintelui in demersul sau? Pentru distrugerea guvernului sustine acum toate cererile de mariri salariale bugetare desi este complet informat despre pericol.

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa stim ca marirea salariala aplicata bugetarilor va fi urmata de o marire salariala cel putin egala in domeniul privat.

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu vedem clara implicare politica a liderilor sindicali? Croitoru este membru PD-L si candidat, acesta fiind exemplul evident.

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu ne dam seama ca statul roman nu poate suporta un buget salarial mai mare decat cel investitional?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu vedem reacctiile si observatiile foruriloe europene?

CAT DE NEBUNI PUTEM FI sa nu simtim criza economica?

Dupa actuala lege a cresterii salariale si facand un scurt calcul am ajuns la concluzia ca rectorul ULBS va castiga cca 40.000 de lei (400 de milioane). Cel putin. Adica cca 10.000 de euro.

Am vazut filmul pe HBO.

Desi am inceput optimist devorarea filmului am terminat trist. O tristete amestecata cu intriga si mult introspectie.

Un film artistic ce isi porneste naratiunea dintr-un ciot de viata adevarata. Cum s-a turnat primul film romanesc de lungmetraj, unul dintre primele filme din lume de o astfel de lungime temporala.

Este un film ce reprezinta societatea romaneasca, asa cum era atunci si de ce nu o societate ce o regasim si acum: ziaristi scandalagii si in cautare de senzational, cersetori, lume bine imbracata, o lume culta cu bani, inventarea unui scandal, bogatasi excentrici, tineri in plina ascensiune, fete fara bani ce devin dame interesante intr-un oras in transformare. Toate acestea aproprie filmul de noi. Un film simplu, un film placut cu o mare calitate. Este deosebit prin normalitatea si simplicitatea sa.

Sfarsitul in schimb este o alta poveste. Tragica. O femeie ce arde, un mecena ce innebuneste, un regizor falit ce moare de tuberculoza, totul intr-un Bucuresti ocupat si in preajma unei inmormantari.

Poate fi o epopee, un mod aparte de a privi felul in care ne-am format ca natiune.

Este un film cu planuri paralele, poveste de dragoste, devenirea tanarului, povestea filmului, etc…

Merita vazut. Nae Caranfil reuseste a realiza inca un film special. O imagine si un sunet impecabil, o coloristica deosebita, regie moderna europeana.

Iata o lista interesanta de candidati. Sa ii luam pe rand.

DAN PIRNOIU: A fost membru PSD - a plecat la PNL - apoi PC iar acum PER. Toate intr-un an.

LUCIAN GIURA: A fost membru PSD (unii zic ca are pe umar ceva trese) dar mazilit fiind de rectorul Oprean a ajuns la PER.

ALEXANDRU TOMASEVSCHI: Membru PSD - a incercat sa vina la PNL iar apoi la PDL, a fost refuzat de fiecare data si a ajuns la PER.

TIBERIU COSTACHESCU: Membru PNL a cochetat cu PDL iar acum e si el la PER.

Asadar toti esuatii politici descopera ecologia ca unica sansa (sper din tot sufletul ca va fi ultima) de a se face auziti.

Si ne mai intrebam de ce Johannis matura cu partidele pe jos.

Intru si eu in concurs (Caline critica-ma) si va propun sa indicati pe cei care credeti voi ca au fost cei mai reprezentativi, buni, activi parlamentari ai Sibiului din 1990 incoace. Treceti-va parerea la comment-uri.

Ii trec in ordine dupa partidul din care faceau parte la inceputul mandatului.

Cei mai multi provin din PSD (FSN, FDSN, PDSR): 15. Deputatii sunt: Ioan Cindrea (2 mandate 2000, 2004 - 2008), Radu Podgoreanu (2 mandate 2000 - 2008), Gheorghe Suditu (2001 - 2004), Ovidiu Sincai (1996 - 1999), Ion Igna (1999 - 2000), Romeo Trifu (2 mandate 1990, 1996 - 2000), Daniel Frunzescu (1992 - 1996), Francisc Toba (1992 - 1996), Ioan Les (1990 - 1992), Dumitru Serban (1990 - 1992), Septimiu Tatu (1990 - 1992). Senatorii sunt: Viorel Arcas (2004 - 2008), Dionisie Bucur (2000 - 2004), Ilie Nistor (1990 - 1992), Ioan Tataru (1990 - 1992).

PD a dat 7 parlamentari, deputatii Florin Munteanu (2004), Marcel Piteiu (2007 - 2008), Nicolae Nan (2 mandate 1990, 2000 - 2004), Bogdan Bujor Teodoriu (1992 - 1996) si senatorii Nicolae Neagu (2004 - 2008), Corneliu Bucur (1996 - 2000), Andrei Tugulea (1992 - 1996).

PNT-CD ne-a dat 5 parlamentari. Deputatii au fost Gavriil Dejeu (2 mandate 1992 - 2000), Lia Galic (1996 - 2000), Petru Maior (1990 - 1992) si Liviu Lalu (1992) iar senatorul a fost Ioan Moisin (1996 - 2000).

PUNR a avut si el 4 parlamentari: 3 deputati, Ioan Bogdan (2 mandate 1990 - 1993), Radu Tudor (1993 - 1996), Mircea Valcu (2 mandate 1992 - 2000) si 1 senatori Victor Fuior (1996 - 2000).

PRM a dat 4 parlamentari: 3 deputati Ruxandra Jipa (2004 - 2008), Mircea Bucur (2000 - 2004), Nicolae Enescu (2000 - 2004) si un senator Aron Belascu (2000 - 2004).

FDGR ne-a dat 3 deputati: Ingmar Brandsch (1990 - 1992), Wolfgang Wittstock (1992 - 1996, 2000 - 2004) si Ovidiu Gant (2004 - 2008).

PNL (includ aici si partidele ce mai tarziu au fuzionat cu PNL, adica PAC, PL 93) a dat un numar semnificativ de parlamentari, cel mai mare dupa PSD. 10 parlamentari. Deputatii sunt: Ioan Ban (1990 - 1992), Raymond Luca (1992 - 1996), Sorin Pantis (1996 - 2000), Horia Rusu (2000 - 2001), Cornel Stirbet (2 mandate, 2001 - 2008), Raluca Turcan (2004 - 2008). Senatorii sunt: Mircea Curelea (1990 - 1992), Nicolae Manolescu (1992 - 1996), Herman Fabini (2000 - 2004) si Tiberiu Buza (2004).

Au existat si reprezentanti ai unor partide minuscule: deputatii Gligor Ciortea (PDAR, 1990 - 1992), Ion Corina (PER, 1990 - 1992), Nicolae Simescu (PNDR?, 1990 - 1992), Peter Weber (MER, 1990 - 1992) si senatorul Ilie Stoica (PC, 2004 - 2008).

Cei care mai longevivi au fost Gavriil Dejeu, Wolfgang Wittstock, Radu Podgoreanu si Mircea Valcu fiecare cu 2 mandate complete (8 ani). Cornel Stirbet are 7 ani de Parlament iar Ioan Cindrea, Romeo Trifu, Nicolae Nan au 5 ani de activitate parlamentara.

Later edit: Romeo Trifu (PDSR - PSD), Nicolae Neagu (PDL - PNL), Lia Galic (PNTCD - independent), Ioan Bogdan (FSN - PUNR), Ruxandra Jipa (PRM - PSD), Mircea Bucur (PRM - PSD), Cornel Stirbet (PNL - PDL), Raluca Turcan (PNL - PDL) si Ilie Stoica (PC - PNL) sunt cei care au schimbat formatiunea politica in timpul mandatului.

Si mai later edit: Radu Podgoreanu, Ovidiu Sincai, Bogdan Bujor Teodoriu, Ruxandra Jipa, Raymond Luca, Sorin Pantis, Horia Rusu, Raluca Turcan, Nicolae Manolescu nu au provenit din filialele sibiene.

Dintre acestia va invit sa ii indicati pe cei care au muncit cu adevarat pentru judetul si orasul nostru.

Dl. Adrian Iorgulescu nu va candida la aceste alegeri.

Decizia a fost a dansului. El se va concentra asupra ministerului si asupra activitatii filialei sibiene.

In fiecare duminica voi dedica aceasta pagina Sibiului si istoriei sale. Este important sa ne cunoastem orasul si oamenii ce l-au cladit.

BISERICA DISPARUTA DIN PIATA MICA. LAUBENKIRCHE.

Una dintre intrarile medievale in Piaţa Mica, se facea direct dinspre srada Ocnei, cea care unea a doua incinta de fortificatie a Sibiului cu poarta Ocnei parte din a patra incintă de fortificatie. Accesul se facea pe dedesubtul unui tunel de acces, care facea intrarea în incinta. La capatul exterior al acestui tunel se afla un turn de acces care era inzestrat cu o hersă.

Odata cu venirea administratiei habsburgice au aparut acele elemente specifice perioadei de structurare a administraţiei austriece în Transilvania. Unul dintre aceste elemente este si Contrareforma care s-a remarcat vizibil prin venirea in oras a unor ordine calugaresti romano-catolice. Dupa iezuiti, urmatorul ordin sosit este cel al calugaritelor ursuline, urmat de cel al franciscanilor. Venirea acestor calugariţe a dus la necesitatea unui lacaş pe care acestea sa-l administreze. Parohul romano-catolic, va decide ca fosta biserică a manastirii dominicane, aşezata pe drumul de acces dinspre Poarta Sării, sa le revina acestora.

Deoarece acesta biserica, construita de un ordin catolic apartinea in momentul venirii ursulinelor, ritului evanghelic, parohia romano-catolica va hotara construirea unei biserici care sa revina cultului reformat. Aceasă biserică va fi construită pe culoarul de acces dinspre Orasul de Jos, in Piata Mica.
Biserica, intrata in folclorul local drept „Laubenkirche” după porticul boltit care il avea, va fi construita în 1733.

Din pacate nu cunosc gravuri sau alt fel de reprezentari care sa aiba in compozitia lor si aceasta biserica construita in mijlocul orasului. In harta Sibiului din 1829, harta care cartografiaza centrul istoric al orasului, toate bisericile sunt marcate cu o cruce (cum este exemplul Bisericii romano-catolice). In pasajul din Piaţa Mica nu este nici o biserica marcata astfel.

Tot ceea ce stim despre această biserica, este faptul ca materialul din care a fost construit a fost lemnul, avea un portic de intrare, iar in 1747, breasla aurarilor, ii va oferi o cruce de argint.

Această biserica nu a fost una importanta pentru comunitatea reformata din cetate, comunitate care era majoritara in oras, ea fiind cea care controla de altfel administraţia urbana si a acceptat demolarea acestui pasaj cu tot cu biserica (alaturi de aceasta vor fi demolate, cladirea cantarului oficial al orasului, casa Jickeli si casa Thomas Gulden), in 1851, anul in care s-a hotarat demolarea culoarului de acces pentru deschiderea si mai rapida conexiune dintre cele doua parti ale orasului medieval.

In 10 august 1851, primarul orasului, Wilhem von Konradsheim, anunta presbiteriul Bisericii Evanghelice, ca banii dati ca desbagubire pentru demolarea acestei biserici, 17.600 florini, nu vor fi primiti de biserica dar li se va radia datoria pe care institutia religioasa ii avea catre municipalitate. In schimb tot materialul rezultat din demolare a fost folosit pentru construirea unei noi biserici, pe locul fostului zwinger, denumit terenul „Soldisch”, iar altarul, amvonul, bancile din Laubenkirche sa fie depozitate in Catedrala Evanghelica, iar crucifixul de argint sa fie asezat in sacristie.

HELP!!!

Cat de bun poate fi un lapte ce sta oriunde si nu trebuie, fiert (pasteurizat), tinut la rece, dar il poti pune in dulap ca pe fulgii de porumb?