22Aug

VIENA, CAPITALA CENTRULUI EUROPEI

Fără dubii Viena este și astăzi capitala Europei Centrale. Istoricele națiunii ale Europei Centrale (citându-l pe Churchill) se regăsesc și se readună la Viena. Am auzit poloneză, cehă sau slovacă, maghiară, română, probabil slovenă sau croată și sârbă. Mai puțină germană.

Viena acum un secol, înaintea Marelui Război, era egala Parisului şi Londrei. Viena dădea tonul în artă, în gândire, în literatură, în istorie. Astăzi Viena rămâne un mare oraș. Astăzi Viena este un simbol al Europei, este un vestigiu, un ciob al frumoasei amfore ce este continentul nostru.

Noi sibienii, noi transilvăneni, noi românii am învățat şi încă învățăm de la acest oraş. Orașul lui Wittgenstein, lui Klimt sau lui Schubert sau lui Freud rămâne o lecție pentru oricare dintre noi.

Tocmai de aceea am pornit la drum pe autostrăzile Europei pentru a descoperi vechia capitală a Europei Centrale, oraşul care a stat pavăză acestui loc din lume. Autostrada te duce repede spre Viena. În afara celor câţiva kilometrii dintre Deva şi Lugoj, Sibiul este legat de restul Europei.

statuia prințului Eugenio di Savoia în apus de soare vienez

În Viena am găsit o cazare bună, un airbnb, ieftin, drăguţ, relativ aproape de zona istorică (30 de minute de mers pe jos peste Dunăre). Am preferat a lua metroul de a ne mişca între cartierele istorice. Pentru că nu aveam multe zile la dispoziţie, am decis a vizita ceea ce mă interesa cel mai mult, lăsând muzeele şi micile comori pentru o altă vizită. Întotdeauna trebuie să laşi ceva pentru o altă vizită. Europa nu se descoperă dintr-o suflare.

una dintre clădirile moderne ale orașului median, cel ce face legătura dintre orașul istoric și cel modern. într-o astfel de clădire am rezidat pentru cinci zile.

Primul spaţiu vizitat, Stephans Platz. Adică punctul zero al oraşului, locul de unde a început totul. Centrul Vindobonei, castrul roman peste care s-a construit oraşul de astăzi. În mijlocul pieţei se află catedrala Sfântului Ştefan. O catedrală construită în vremurile romanice dar transformată total în perioada gotică. Una din marile catedrale ale lumii, dar o catedrală pe care nu o pot trece în rândul celor care mi-au tăiat respiraţia precum cea din Koln (aici) sau cea din Strasbourg (aici) sau Vatican (aici). Imensă, plină de oameni, de fapt cum era întreaga piaţă. Faptul că jumate din piaţă era în reabilitare, a dus la aglomerare înfiorătoare de turişti, calești, localnici şi expaţi, de cafegii şi fotografi, de plimbăreţi şi de vienezi.

nava centrală și turnul clopotniță al catedralei, modificate masiv în stilul gotic

nava și altarul catedralei. impresia multicoloră vine de la geamurile vitrate ale catedralei

elemente de pe fațada catedralei, probabil amplasate de marile familii ale orașului, așa cum le regăsim și în interiorul catedralei noastre din piața Huet

semnul rezistenței antinaziste austriece

intrarea gotică a catedralei

Plecând din piaţă am mers pe Graben spre străduţele întortocheate ale vechii cetăţi dar care nu mai poartă vechile case fachtwerkiene sau de alt tip medieval. Strada a rămas aceeași, sinuoasă, închisă dar clădirile amintesc de vremuri secessioniste. E plăcut să te plimbi pe aceste străzi ale oraşului vechi, medieval, conduse odată de un sibian, primar al Vienei, pe numele său Martin Siebenburgen (detalii aici).

străzi ale Vienei istorice

Din stradă în stradă am dat întâi de cea mai veche biserică din Viena apoi am ajuns în faţa unei mânăstiri iar apoi în Ring în faţa Primăriei. O clădire inspirată se pare din primăriile Flandrei. M-a dus imediat cu gândul a Bruxelles (aici) sau Leuven (aici). Ringul este locul cel mai interesant al Vienei. Spaţiul ce unește vechiul cu noul, cetatea medievală cu orașul modern. Este o poartă a timpului. Ringul este locul unde erau vechile ziduri ale Vienei, cele asediate de Soliman şi salvate de Sobieski. Zidurile s-au demolat pentru a face loc noului oraş, noii capitale. Viena mica capitală a electorilor se transforma în capitala Europei Centrale.

primăria orașului. în fața sa se pregătea un festival muzical

Pe Ring se regăsesc clădirile importante ale oraşului, Primăria, Teatrul, Parlamentul, Universitatea, Muzeele, Opera. Tot aici sunt cele mai renumite cofetării ale Vienei. Bucătăria vieneză este destul de cunoscută transilvăneanului prin fripturile sale, galuştele sale, salatele sale, cafeaua și prăjiturile sale. Nu este o bucătărie spectaculoasă, mai degrabă istorică şi trebuie să o respectăm ca atare. Prăjiturile, în schimb, sunt un deliciu. Comerţul românesc sau cel puţin cel sibian nu prea are standarde bune de calitate în materie de dulcegării. Viena pe de altă parte este un deliciu ce merită savurat. Nu vă spun mai multe, doar să le încercaţi.

parcul din fața teatrului pe Ring. imi amintește de parcurile anilor 80, prezente și la noi.

teatrul orașului

Parlamentul Austriei, intrarea principală

biserica Sfântul Karl, o excelentă dovadă a barocului habsurg. coloanele sunt inspirate din cea a lui Traian de la Roma

cartierul muzeelor, începe din această piațetă din Ring. pe noi ne-a întâmpinat o orchetră locală

muzeul de istorie a artei. multe obiecte transilvănene se regăsesc aici.

muzeul de istorie naturală

o tipică cafenea vieneză are cele mai delicioase prajituri, cea mai tare cafea și melange-urile cele mai curioase. cei care te servesc, sunt eleganți și cum mult dichis

Din Ring se deschide un alt bulevard care duce spre unul dintre cele trei mari palate ale Vienei și ale fostului Imperiul Habsburg.

Să le iau pe rând. Cel spre care ne îndreptam este Belvedere. Aşezat pe drumul spre Transilvania, palatul este poate cel mai modest, dar este la fel de plin de povești şi istorii precum celelalte două.

Belvedere, fațada clădirii principale

Construit de prințul Eugen de Savoia a aparținut în cele din urmă familiei de Habsburg care şi-a mutat aici uriaşa colecţie de artă. Pe holurile sale s-a plimbat Samuel von Brukenthal, cel al cărui statuie se regăsește la baza statuii împărătesei Maria Theresia (despre această statuie am scris aici), nu departe de palat. Probabil că această colecţie este ceea ce l-a inspirat în a-şi strânge propria colecţie ce este astăzi Muzeul Naţional Brukenthal.

statuia Mariei Theresia

Samuel von Brukenthal este al doilea de la stânga

selfie cu Sami

Palatul este înconjurat de berării bune, unde poţi descoperi berea locală alături de rețete culinare ale locului. Cea mai renumită rămâne snitzel-ul care cu o salată de cartofi şi murături este cea mai bună alegere pentru o seară de vară.

fațada principală a palatului Belvedere

Belvedere, clădirea secundară

una dintre intrările în complexul Belvedere

grădina baroc a palatului Belvedere

în fața intrării principale a palatului s-a amenajat un luciu de apă care te provoacă la perspective moderniste

schnitzel, salată de cartofi și bere artizanală. un prânz perfect vienez

Al doilea palat vizitat a fost Schonbrunn-ul. Reşedinţa de vară a împăraţilor habsburgi, cumpărat de Maximillian al II-lea construit de Maria Theresia şi refăcut de Francisc I este impresionant nu prin palat în sine dar prin grădina impresionantă care este de fapt originea palatului. Să faci drumul de la palat până la Glorietta fie pe drumul normal prin dreptul fântânii sau pe laturile sălbatice ce duc înspre columbar sau grădina zoologică, este o experineţă de memorat.

Glorietta

grădinile palatului

pe lânga arhitectura baroc, sculpturile sunt și ele monumente ale unei arte spectaculoase și mitologice

columbarul palatului Schonbrunn

grădinile palatului

clădirea principală văzută prin apa fântânii zeului Neptun, cea care organizează întreaga grădină

Al treilea palat, Hofburg, este cel care m-a impresionat. Ratat în prima zi de descoperire, când am trecut practic pe străzile ce îl alătură, l-am redescoperit într-o seară vieneză, propunându-mi-se o ultimă plimbare prin minunata Vienă. Descoperind capela imperială mergând alandala pe străzile Vienei şi ajungând în faţa Albertinei am dat într-o grădină atât de liniştită încât ne-a convins să mergem mai departe. Am dat în Ring şi am făcut dreapta pe sub o poartă ce ne-a deschis poate cel mai spectaculos loc al Vienei. Piaţa de gală a palatului, locul unde soseau toate personalităţile și probabil o mai fac şi astăzi, ni s-a descoperit la apus. Un apus roşu de vară ce se crenela peste turnurile primăriei ce se zăreau în depărtare.

intrarea spre Albertina

intrarea (sus) și grădina (jos) palatul Hofburg

Hofburgul la apus de soare

poarta ceremonială construită în perioada împăratului Francisc I

Am mers mai departe dând într-o curte interioară care mi-a amintit pe fondarea medievală a palatului. De fapt acolo era ultima urmă a palatului de la care a început totul în povestea habsburgă.

curtea medievală a palatului Hofburg. aici se regăsesc cele mai vechi elemente ale construcției. în centrul piațetei este statuia împărătesei Amalie Wilhemine

intrarea dinspre Centrul Istoric al Vienei, o excelentă lecție de arhitectură clasicistă

ruinele Vindobonei, orașul roman peste care s-a construit Viena

Am mers mai departe şi printr-o poartă clasicistă am dat în piaţeta intrării principale. De fapt am mers invers. Ieşirea de fapt intrarea ne-a întâmpinat cu un violonist ce cânta Vivaldi şi ruine vindobodiene. Am mers în continuare, cuceriţi definitiv de Viena şi am băut o ultimă cafea pe Graben.

biserica Sfântului Petru și o ultimă cafea pe Graben

Dar Viena mai are şi Secession-ul. Klimt, Hundetwasser sau Otto Wagner. Da Viena este un reper astăzi şi nu doar o istorie, datorită acestui curent care a lăsat ceva urme şi în Sibiu nostru. Primul monument este clădirea Secession, apoi staţia de metrou de la Karlsplatz iar apoi Hundertwasser-ul. A fost cel mai frumos moment vienez pe care l-am trăit. Clădirea, village-ul de lângă, un espresso local şi un sachertorte + un apfelstrudel mi-au dat acea stare de bine pe care o descoperi rar în oraşele pe care le vizitezi.

bufnițele lui Koloman Moser sau bufnitele jugendstilului

clădirea Secession, o capodoperă

stația de metrou Karlsplatz, aflată pe Ring în apropierea bisericii ce dă numele pieții

fațada clădirii Hundertwasser, construită de Friedensreich Hundertwasser

satul Hundertwasser, intrarea (sus) și zona centrală (jos)

apfelstrudel (sus) și sachertorte (jos)

curtea interioară a clădirii Hudertwasser, o adevărată junglă urbană

detalii Secession

De fapt descoperirea Secession este Viena însăşi. Oraşul, străzile, clădirile, parcurile sunt cele care iţi redau Secession-ul. Este modul cel mai frumos de învăţat şi descoperit un oraş.

detalii ale fântânii Pallas-Athena din fața Parlamentului Austriei

detalii ale palatului Schonbrunn

Aceasta este Viena. Un oraş pe care trebuie să îl descoperi. Un oraş pe care oricare transilvănean trebuie să îl viziteze. Pentru mine ca sibian a meritat să descopăr locurile unde se plimba Brukenthal sau Maniu sau oraşul unde a predat Thomas Altemberger. Este un oraş care a decis multe în istoria noastră şi trebuie înţeles ca atare.

catedrala Sfântului Ștefan, fațada de est

stradă a Centrului Istoric

vedere spre piața Hoher Markt

intrarea în Casa Hundertwasser

fântâna Obeliscului din grădina palatului Schonbrunn

minunatele fațade ale Vienei

terasele vieneze sunt decente și se gândesc în primul rând la oraș

rozasa de pe fațada principală a catedralei

minunatele fațade ale Vienei

intrarea Secession într-o toaletă publică din centrul Vienei

terasele vieneze sunt decente și se gândesc în primul rând la oraș

detaliu din fântâna zeului Neptun din grădin palatului Sconbrunn

Ringul vienez

minunatele fațade ale Vienei

terasele vieneze sunt decente și se gândesc în primul rând la oraș

minunatele fațade ale Vienei

strada din Centrul Istoric al Vienei

Ringul vienez

una dintre intrarile Casei Hundertwasser

clădire din cartierul Weissgerber

detaliile baroc ale palatului Schonbrunn

piațeta organizată în fata intrării în Hofburg dinspre Centrul Istoric

una din laterale pieții Stephan

mânăstirea Minoriților

una din clădirile moderne ale orașului, pe malul Dunării

Casa Hundertwasser

clădirea principală a Schonbrunn-ului

minunatele fațade ale Vienei

rămășițe ale palatului medieval Hofburg, salvate și redate orașului

acoperișul modernizat al catedralei Sfântului Ștefan

fântâna zeului Neptun din grădinile palatului Schonbrunn

strada din Centrul Istoric al Vienei

minunatele fațade ale Vienei

Parlamentul Austriei

clădirea Secession

minunatele fațade ale Vienei

strada din Centrul Istoric al Vienei

detaliile baroc ale palatului Schonbrunn

strada din Centrul Istoric al Vienei

terasele vieneze sunt decente și se gândesc în primul rând la oraș

minunatele fațade ale Vienei

Satul Hundertwasser, poate cel mai hippie loc al Europei

vestigii ale Vidobondei romane descoperite odată cu amenajarea liniilor de metrou și expuse tuturor celor care folosesc metroul vienez

detaliile baroc de la fântâna Obeliscului din grădinile palatului Schonbrunn

piața Albertina

intrarea în complexul Hofburg dinspre Centrul Istoric

detalii gotice ce fac parte din catedrala Sfântului Ștefan

un alt loc de vis al Vienei este Dunărea. Malurile sale au devenit un loc predilect de distracție și de contemplare a orașului

street art în stațiile de metrou

stația de metrou Karlsplatz

fațade ale clădirilor din piața Neuer Markt. aici se află capela imperială, unde sunt inmormântați impărații Imperiului Habsburgic

fațadă a palatului Hofburg

amvonul gotic al catedralei Sfântului Ștefan

detalii gotice ce fac parte din catedrala Sfântului Ștefan

minunatele fațade ale Vienei

mânăstirea Minoriților

Ringul vienez

minunatele fațade ale Vienei

detaliu baroc. statuia se află pe coridorul de intrare în palatul Belvedere

minunatele fațade ale Vienei

luciul de apă amenajat în grădina palatului Schonbrunn

Ruprechtkirche (biserica sfântului Rupert) se presupune a fi cea mai veche biserică, încă funcțională a Vienei. personal cred că Stephansdom este mai veche dar aceasta este o altă poveste. clădirea de față este din secolul al XII-lea dar se pare caă are elemnte ale bisericii din secolul al IX-lea. clopotele sunt din secolul al XIII-lea iar vitrariile din următorul secol.

detalii gotice ce fac parte din catedrala Sfântului Ștefan

minunatele fațade ale Vienei

Satul Hundertwasser

trebuie să vorbesc și de metroul vienez. am fost cu metroul și prin Roma și prin Berlin și prin Londra sau Porto. metroul vienez este cel care m-a impresionat cel mai mult. excelent organizat, modern, curat și punctual, metroul punctează acoplo unde rar reușește un astfel de sistem de transport a puncta. metroul vienez este estetic, are perspective, are imagini frumoase, arată artistic. Secession-ul este cel care îl transformă dar de atunci toate perioadele artistice și-au spus cuvântul. de la clădiri Secession (Karlsplatz) la street art în aceeași stație. stația din imagine este cea de la palatul Schonbrunn.

columbarul din grădinile palatului Schonbrunn

piața Albertina

minunatele fațade ale Vienei

strada din Centrul Istoric al Vienei

palatul Schonbrunn, un loc ideal de petrecut o duminică dupămasă

stația de metrou Karlsplatz este amenajată împreună cu un atrium și o cafenea

minunatele fațade ale Vienei

una dintre clădirile moderne ale orașului și stația de metrou Kagraner

piața Stephan

minunatele fațade ale Vienei

intrarea în stația de metrou Minoritenplatz, lângă mânăstirea Minoriților

viața de zi cu zi de pe Ring și ceva street food

biserica sfântului Karl

cafeneaua palatului Belvedere

detalii gotice ce fac parte din catedrala Sfântului Ștefan

terasele vieneze sunt decente și se gândesc în primul rând la oraș

intrarea în Glorietta palatului Schonbrunn

Ringul vienez este exemplul ideal de bulevard. oferă spațiul pentru fiecare element din trafic: pentru pieton ,pentru biciclist, pentru natură, pentru transportul în comun și pentru mașini. un exemplu de urbanism.

street art vienez

Casa Fluturilor din palatul Hofburg, astăzi o excelentă cafenea

centrul de informare turistică al Vienei, premiat la nivel internațional pentru arhitectura sa

strada din Centrul Istoric al Vienei

ceasul Ankeruhr, o istorie a Vienei in Hoher Markt

strada din Centrul Istoric al Vienei

grădinile palatului Schonbrunn

minunatele fațade ale Vienei

biserica Malteză de pe strada Karntner

fațada romanică a catedralei sfântului Ștefan

coloana Sfintei Treimi de pe Graben a fost construită în secolul al XVI-lea după trecerea unei epidemii de ciumă. A ridica astfel de coloane a fost răspândită în întreg Imperiul (inclusiv în Transilvania)

strada din Centrul Istoric al Vienei. este foarte interesant să observi soluțiile pe care orașele istorice le găsesc atunci când terenul nu permitea trasarea străzii ideale sau a unei clădiri inginerești. aici avem două nivele de călcare ale aceleiași străzi.