ISTORIA ORAŞULUI NOSTRU, SIBIU.

UNDE NE DORM MARII SIBIENI

O vizită mai puţin obişnuită, dar la fel de interesantă întru descoperirea Sibiului, poate fi descoperirea mormintelor marilor sibieni. Alte oraşe din lume au o adevărată industrie turistică din cimitirele istorice. Ar fi interesant poate un traseu al cimitirelor istorice ale Sibiului, mai ales ca toate sunt monumente istorice.

Dacă mă întrebaţi unde se pot descoperi locurile de odihnă eternă a marilor sibieni, m-aş opri în trei biserici şi în cinci cimitire. Să le luăm pe rând.

FERULA (catedrala evanghelică din piaţa Huet)

Şi astăzi rămâne cel mai vechi cimitir. De fapt ceea ce a mai rămas astăzi din medievalul cimitir sunt pietrele de mormânt ale sibienilor care s-au înmormântat în interiorul bisericii. Primari, preoţi parohi, comiţi, patricieni şi chiar un principe al Ţării Româneşti, pietrele acestora le regăsim pe toate în sala secundară a catedralei din piaţa Huet, cea numită Ferulă. Generaţii de sibieni, acolo găsim cel puţin 300 de ani de istorie a Sibiului. Găsim pietre de mormânt din fier, din marmură sau din piatră, găsim pietre gotice, pietre renascentiste şi pietre baroc.

mormântul principelui Ţării Româneşti, MIHNEA I cel Rău 

mormântul primarului Nicolaus PROL

În Ferulă ai parte de o adevărată lecţie de istoria artei europene. Dar tot în acastă maiestuoasă biserică mai există un mormânt. Cel al lui Samuel von BRUKENTHAL (despre acest mare sibian am scris aici), dar nu în Ferulă ci cât mai aproape de altar. Vă las să îl descoperiţi singuri.

mormântul judelui regal Johann WAYDA (despre acest mare sibian am scris aici)

mormântul familiei LUTSCH

mormântul judelui regal Albert HUET (despre acest mare sibian am scris aici)

MORMÂNTUL din BISERICA ROMANO CATOLICĂ

Dacă intri în biserica din piaţa Mare, nu găseşti multe morminte. Doar unul, în altar, cel al generalului conte Otto Ferdinand Traum von ABENSBERG, comandantul militar al Transilvaniei între 1747 şi 1748. Este o operă remarcabilă cu alegorii tipice barocului.

epitaful generalului conte Otto Ferdinand Traum von ABENSBERG în altarul bisericii romano-catolice din piaţa Mare

CRIPTA FRANCISCANILOR

Sub biserica franciscană de pe strada Şelarilor, regăsim în cripta acesteia mormintele unor personalităţi ale secolului al XVIII-lea, precum guvernatorul Transilvaniei Johann HALLER sau a franţuzoaicei Barbe VIOTTE sau a generalilor Transilvaniei precum conţii STEINVILLE şi VIRMOND. Acestuia din urmă, îi este dedicată o piatră funerară în altarul bisericii, piatră realizată în acelaşi stil baroc de influenţă mediteraneană. Alături de aceadtă piatră există şi cenotaful baronesei Adriana ANDLERN. Cripta era de fapt amenajată pentru a adăposti mormintele călugărilor franciscani din mânăstire. O criptă asemănătoare există şi sub Biserica Ursulinelor iar o alta exista şi sub biserica romano-catolică, aceasta fiind transformată între-timp în librăria Habitus. 

cenotaful Adrianei ANDLERN

mormântul guvernatorului Transilvaniei Johann HALLER (sus) şi al domnişoarei Barbe VIOTTE (jos) 

CIMITIRUL SINGULAR din GUŞTERIŢA

Johann Michael ACKNER (despre acest mare sibian am scris aici) a murit în 1862 şi a fost înmormântat în cimitirul bisericii în care a fost preot paroh, biserica din Guşteriţa. Cimitirul cu siguranţă este mai vast şi muuuult mai vechi dar astăzi el rămâne în memoria noastră colectivă prin mormântul marelui naturalist.

EPISCOPUL de pe STRADA LUNGĂ

Asemănător cazului din Guşteriţa, pe strada Lungă se află mai vechea biserică a episcopilor ortodoxi a Transilvaniei. Hramul este cel al sfântului evanghelist Luca. Ca şi la Guşteriţa, în această biserică există un singur mormânt, cel al episcopului Transilvaniei (1789 – 1796), Gheorghe ADAMOVICI.

EROII ROMÂNI de la BISERICA dintre BRAZI

Pe strada Reconstrucţiei, există cea mai veche biserică a românilor din Sibiu, Biserica dintre Brazi, construită între 1778 şi 1788. Biserica a fost original a cultului greco – catolic. Din acest motiv în cimitirul ei regăsim mormintele a celor mai mari luptători pentru emanciparea politică şi culturală a românilor din secolele XIX şi XX. Aici sunt înmormântaţi Ion RAŢIU (despre acest mare sibian am scris aici), George BARIŢIU (despre acest mare sibian am scris aici), Iosif Sterca ŞULUŢIU (despre acest mare sibian am scris aici), Alexandru Papiu ILARIAN (despre acest mare sibian am scris aici) sau David URS baron de Margine (despre acest mare sibian am scris aici). Ultimul înmormântat este primul prim-ministru transilvănean al României, Alexandru VAIDA VOEVOD.

mormântul lui Alexandru Vaida VOEVOD (în centru)

mormântul lui Alexandru Papiu ILARIAN

mormântul lui George BARIŢIU

mormântul lui David URS baron de Margine

PERSONALITĂŢILE BISERICII din GROAPĂ

La Biserica din Groapă funcţionează astăzi unicul cimitir în afara cimitirului municipal. Acesta a funcţionat de la finalul secolului al XVIII. În biserică a fost înmormântată familia ctitore a lui Constantin Hagi POPP (despre acest mare sibian am scris aici) iar în curtea bisericii regăsim nenumărați oameni politici, mitropoliți ai Transilvaniei, oameni de afaceri sau intelectuali importanţi. Dintre aceştia merită amintiţi episcopii şi mitropoliţii Transilvaniei Vasile MOGA (despre acest mare sibian am scris aici), Miron ROMÂNUL şi Ioan MEŢIANU (despre acest mare sibian am scris aici), omul de ştiinţă Ioan Piuariu MOLNAR (despre acest mare sibian am scris aici) sau intelectualii Vasile AARON, Zaharia BOIU şi Ion Codru DRĂGUŞANU (despre aceşti mari sibieni am scris aici, aici şi aici).

mormintele familiei POPP

mormântul lui Vasile MOGA

mormântul lui Zaharia BOIU

mormântul lui Ioan Codru DRĂGUŞANU

mormântul lui Ioan MEŢIANU

MARII SIBIENI din CIMITIRUL MUNICIPAL

Sibiul are amenajat cel mai vechi cimitir municipal de pe teritoriul României, la finalul secolului al XIX-lea. Acesta nu a aparţinut niciodată unei biserici. De aceea în cimitirul municipal avem ortodoxi, greco şi romano catolici, luterani şi alţi reformaţi chiar şi mozaicii au propriul lor sector. Cimitirul municipal este poate cea mai bună esenţă a multiculturalităţii oraşului nostru. În acest cimitir, făcând o simplă plimbare regăsim mormintele lui Partenie COSMA (despre acest mare sibian am scris aici) sau Ilie FLOAŞIU (despre acest mare sibian am scris aici) dar şi mormintele lui Carl DORSCHLAG sau Gustav NUSSBACHER, a lui Carl WOLFF dar şi a lui Onisifor GHIBU (despre aceşti mari sibieni am scris aici, aici, aici şi aici). Sunt mult mai multe decât cele menţionate şi merită toate descoperite. În spate, într-un colţ se află mormintele eroilor colonelului DABIJA, cu toţii luptători împotriva comunismului.

mormântul lui Albert Arz von STRAUSSENBURG

cripta familiei FLOAŞIU

mormântul lui Emil SIGERUS (despre acest mare sibian am scris aici)

mormântul lui Gustav NUSSBACHER

mormântul lui Mircea IVĂNESCU (despre acest mare sibian am scris aici)

mormântul arhitectului Joseph Bedeus von SCHARBERG

Nu ar fi completă o astfel de promenadă istorică, dacă nu aruncaţi un ochi şi asupra cimitirului evreiesc de pe calea Guşteriţei sau asupra pietrelor din curtea bisericii evanghelice din Turnişor şi mai ales vizitând lapidariumul Muzeului Naţional Brukenthal, unde găsiţi multe pietre ale unor mari sibieni.

mormântul lui Thomas WEYS din lapidariumul Muzeului Naţional Brukenthal

sursa fotografiilor: patrimoniu.sibiu.ro, sibiul.ro şi facebook.com/Alt-Hermannstadt şi colecţia personală