14Dec
logo 2021

2021 vs. CULTURĂ

Vineri au fost anunţate cele patru finaliste în competiţia de transformare în Capitală Culturală Europeană în 2021 la 14 ani de la performanţa Sibiului.

Au candidat 14 orașe, capitala București alături de Brăila din Sud, Craiova din Oltenia, Suceava, Iași și Bacău din Moldova și Bucovina, Timișoara, Arad, Cluj (fără Napoca), Alba Iulia, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Brașov și Baia Mare din Transilvania și Banat.

Am avut curiozitatea și m-am uitat la toate dosarele. Cine este curios să facă la fel, le găsește aici.

Unele dintre dosare au dezamăgit încă de la prima pagină. Craiova a fost decepția absolută. La ce efort a depus administrația locală până la începutul anului acesta, convingerea mea este că au renunțat la idee și nu au mai realizat profesionist ultimii, pași, de fapt cei mai importanți pași. Un logo bun dar atât, iar caietul de prezentare este un excelent caiet de promovare turistică a Craiovei din anul 1998. Cine părea la început principalul contracandidat al orașelor cu traiectorie culturală deja stabilită, Craiova a rămas un alt balon dezumflat, mult prea repede, cum ne-a obișnuit regiunea sa în tot acest timp. Mult zgomot pentru nimic.

Aradul a venit cu un demers la fel de prost pregătit. Aradul mă fascinează și acum prin zecile de milioane de Euro investiți și cu toate acestea arată mai rău decât atunci când au început aceste investiții. Un logo execrabil, făcut probabil de niște elevi răsăriți dintr-a X-a de la liceul de informatică, Aradul nu a profitat de ceea ce le-au dat strămoșii lor și natura. Deși l-au pus pe copertă, Mureșul, prima autostradă a Europei, cum îi spun eu, a fost ignorat total.

Bacău a fost, probabil, moftul fostului primar, iar actuala administrație a renunțat rapid la proiect și s-au prezentat de formă. Suceava a încercat printr-un logo care a dus mai mult la un sortiment de brânză topită și nu a știut să profite de o Bucovină ucraineană, de una evreiască, de una germană, de una medievală sau de una habsburgică și a propus un program axat pe nevoia renaștere printr-un astfel de program. Chiar sunt curios dacă Vişniec a citit proiectul.

Iașiul a fost o altă mare dezamăgire, dar nu una așa mare ca și orașul oltenesc, deoarece cu toții ne așteptam la acest eșec al Iaşiului. Cu toții dacă ar fi să alegem o Capitală Culturală pentru moștenirea istorică ce deja a lăsat-o României, Iașiul nu ar avea contracandidat. Iașiul alături de (sau poate mai mult decât) București și Sibiu este unul din orașele capitale ale României din punct de vedere cultural și istoric. Dar Iașiul trăiește tot mai mult din istorie și nu din prezent. Iașiul nu are o elită culturală modernă, nu are infrastructură culturală iar universitatea pierde contactul cu marile concurente Cluj (fără Napoca) și București. Cu un palat al culturii gol de conținut și cu un mall trântit alături care l-a înăbușit și a amăgit, nu poți să pretinzi cultură.

Un alt caiet slab a fost cel al Brașovului. Orașul a mers exact pe traiectoria turismului său și a pierdut, cum era de așteptat. Brașovul s-a adresat publicului său captiv, turistul român de middle-class. Un logo ecologic când nu se discuta de ecologie, Brașovul a părut că și-a pregătit dosarul pentru o eventuală candidatură la Capitala Ecologică a Europei, titulatură pe care o merită cu prisosință, fiind fără concurență, polul verde al României.

A mai fost, pentru mine, o altă surpriză, pe lângă cea a finalistei Baia Mare. Brăila m-a surprins mai mult decât plăcut. O candidatură la auzul căreia zâmbeai cu ironie, a surprins prin suplețe, prin coerență și prin curaj. De la un logo reușit (cam falic totuși) și până la cuvintele scrise, Brăila și-a depășit poziția de outsider. Brăila a părut acel licean precoce, probabil că un astfel de copil a și scris caietul.

Dosare bune au fost cele ale Sfântului Gheorghe, dar prea secuiesc, al Târgului Mureș dar prea din scurt, al Albei Iulia dar prea ne așteptam unde vor merge. Alba Iulia deja a depășit stadiul ideii proiectului, ei practic ajungând după linia de start, înainte de începere a concursului.

Târgu Mureș propune o idee foarte interesantă pe care dacă o vor pune în aplicare vor realiza prima strategie culturală unitară la nivelul unui județ.

Sfântu Gheorghe au fost printre cei mai fresh și care se anunță unul din viitoarele hub-uri de cultură alternativă.

Au rămas cele patru: BAIA MARE, BUCUREȘTI, CLUJ (fără NAPOCA), TIMIȘOARA.

Bucureștiul era mai mult ca sigur că va ajunge în finala mică. Dacă știe ceva Bucureștiul, este să se vândă bine. A reușit încă odată. Doar că acesta este și păcatul lor, întotdeauna imaginea lor nu este coroborată cu realitatea în teren. Bucureștiul are cu ce, are unde dar încă nu are cu cine. Bucureștiul este capitală și una mare a Europei. Ultima mare capitală care a fost Capitală Culturală Europeană a fost Praga în 2000 (Riga, Talinn și la Valetta nu se compară).

Clujul (fără Napoca) a avut poate cel mai bine scris dosar. Au punctat excelent la fiecare capitol, se bazează pe instituții culturale puternice (Teatrul Maghiar sau UBB-ul), au evenimente puternice – TIFF-ul fiind esențial – și au scena cea mai puternică de cultură alternativă. Dar…Clujul (fără Napoca) are un muzeu mare închis de ani întregi, are un teatru românesc mediocru și este mult prea tributar unor viziuni culturale mult prea naționaliste. Totuși merită aplauze pentru „Servus”.

Timișoara este pariul meu. Este în Banat, și-a refăcut centrul istoric, are viziunea europeană cea mai bine definită și revine în prim planul cultural. Patrimoniul este generos și cel mai inteligibil de piața europeană. Viața culturală redevine activă și are un cuvânt de spus tot mai mare pe piața românească. Dacă revine și Herta Muller, au dat lovitura. Dar…este încă un oraș german, are un marketing slăbuț și o viață socio-politică destul de tulbure.

Am lăsat la urmă, surpriza absolută a acestei competiții. Baia Mare. Un primar psihopat de căpos, o comunitate care a rezonat în cele din urmă, un centru istoric și un patrimoniu neexplorat şi o echipă efervescentă. Pentru că a pornit târziu, a apelat la cei care știu aluatul cultural. La sibieni. Baia Mare este Sibiul acestei competiții. Succesul se datorează și unor oameni care fie vin din urbea noastră, Andreea, fie au avut de lucru, intens, cu sibieni. Au riscat, au gândit „outside the box” şi au reuşit. Doar că pentru ei acum începe greul, având de recuperat un handicap enorm în faţa Clujului (fără Napoca) şi Timişoarei.

Concluzia este una orgolioasă dar care ar trebui să îngrijoreze o administrație centrală atât de îngrijorată de sine dar care ratează în linie momentele ce pot coeziona această ţară. Încă odată Transilvania se aşează în faţa plutonului, încă odată Transilvania este singura care trece examenul Europei.

Distribuie articolul:

12 comentarii

  1. Și eu am răsfoit toate propunerile, înainte de anunțarea finalistelor. Eu le-am dat niște calificative pe scara: bun, mediu-superior, mediu-mediocru, slăbuț, penibil. 1. Moldova: Iași: slăbuț, Bacău: penibil, Suceva: penibil, Brăila: mediu-mediocru. 2. Oltenia și Muntenia: Craiova: mediu-mediocru, București: mediu-superior, 3. Transilvania: Timișoara: mediu-superior, Baia Mare: bun, Cluj: bun, Arad: mediu-mediocru, Brașov: slăbuț, Tg. Mureș: mediu-superior, Sf. Gheorghe: mediu-mediocru, Alba-Iulia: mediu-mediocru.
    Cred că singurele dosare solide au fost Cluj și Baia Mare. Clujul punctează excelent la toate capitolele. Este atacat de tine pe partea de teatru, și muzee. Cred că cele două se pot rezolva până în 2021. Mult mai ușor decât minusurile Bucureștiului (centrul vechi este cu probleme majore pe risc seismic, spațiile culturale sunt puține și mici raportat la populație, lipsesc tradițiile locale care să fie puse în valoare (satele din jurul Bucureștiului nu cred că vrea cineva să le vadă, sau nu cred că sunt reprezentative pentru București), și poate cel mai serios este acela că e capitală, și poate organiza oricând evenimente mari). Timișoara nu văd sincer la ce capitol poate lua Clujul. Tot ce are Timișoara, are și Clujul, și peste. Clujul stă suprinzător de bine la activarea localităților apropiate. Are festival de film și muzică la Bonțida, are festival gastronomic și expoziții la Gilău, are o zonă turistică Turda puternică la sud (Salina, Cheile Turzii), are pădure bântuită și vizitată de extratereștrii la vest. A dovedit că poate primi sute de mii de turiști la Untold. Are nu doar un centru reabilitat, ci și mai toate străzile majore (proiecte deja finalizate). Are al doilea aeroport ca mărime, e al doilea oraș universitar, are stadion și polivalentă mari gata. Este un loc 2 în țară ca infrastructură. Are încă un potențial de activat – zone precum cetățuia sau piața Mihai Viteazu, bastionul pompierilor. Are nu doar festivaluri multe cu state vechi (vedeți nu doar TIFF ci și Jazz in the Park sau Toamna Muzicală Clujeană), ci și zone creative active tot anul (Fabrica de Pensule).
    Analizând toate dosarele celor 4 mai atent, cred că fiecare oraș are șansele lui, pentru că mai este un an și se mai pot îmbunătăți unele aspecte. Dar dacă s-ar trage linie acum, cred că bătălia ar fi între Cluj și Baia Mare, unde mâna celor care s-au ocupat de propunerea Sibiului se vede.

    • pt Adi

      am mai scris un articol despre Cluj..legat de impactul Untold….sa nu ma intelegi gresit, eu chiar cred ca orasul Cluj este al doilea din tara din toate punctele de vedere. Stiu ce are Cluj dar din pacate are carente, iar eu pe acelea nu le inteleg….cum sa ai un teatru asa important dar fara strategie, cum sa ai muzeul care ar fi trebuit a fi cel mai important muzeu de istorie al Transilvaniei si tu sa il tii inchis. Cum se poate ca numarul de vizitatori in muzeele clujene sa nu depaseasca 100.000 cand la Rasnov (sic!) au fost 200.000, doar anul acesta. Clujul are potentialul de aceea ne enervam, ca nu vorbin despre Slobozia.

      eu cred ca bataia se va da intre Timisoara si Cluj, fiecare avand argumentele si plusurile sale. Oricare va castiga, eu unul ma bucur.

  2. Corecteaza ”ca și orașul oltenesc”. Poate data viitoare o sa fie mai ieftin.

  3. Stimate domnule Răzvan Pop,
    nu vă cunosc personal însă ţin să vă mulţumesc pentru cuvintele frumoase despre dosarul Brăilei. Ele vin ca un pansament peste rana produsă de câţiva brăileni care s-au bucurat enorm că am pierdut calificarea, doar pentru satisfacţia de a poza în nostradamuşi moderni şi a le spune celor din jur „Vezi? V-am spus eu!”.
    Încercând însă să-mi recapăt simţul umorului, voi încheia cu o întrebare retorică la observaţia dumneavoastră privind sigla.
    Oare cum ar fi putut să fie altfel o siglă, pentru ţinuturile lui Terente! 😉
    Cu stimă,
    Constantin Teodorescu

    • pt Constantin Teodorescu

      aceasta a fost remarca unui amic german: „why they put a dick there”…si prima reacctie conteaza….putini stiu simbolul acelui felinar/ far, etc…

  4. Dle Pop, va felicit pentru analiza pertinenta.Inainte de preselectie am citit dosarele pe care le-am gasit si am punctat trei din patru.Baia Mare nu am citit-o, am mizat pe candidatura Tinutului Secuiesc.
    Conform criteriilor pentru titlul de CEaC nu este exclus ca alegerea sa se opreasca la Baia Mare, chiar daca argumentele obiective converg spre Cluj sau Timisoara.
    Si da, aveti dreptate, Nationalul din Cluj e o rusine, se scalda in mediocritate de multa vreme, cu un repertoriu prost gandit si fmodest.Noroc ca exista acolo teatrul Maghiar

  5. Este adevarat ca au castigat cei cu argumente financiare implicate?

  6. Stimate domnule Pop,
    Am citit cu interes articolul. Nu comentez opinia dumneavoastră dar fac o precizare importantă: nu numai că dosarul Aradului are în vedere Mureșul, ci se și concentrează asupra viitorului râului sau al proximității sale. De altfel primul pilon al candidaturii se numește ecoActiv și este destinat EXCLUSIV și EXPLICIT Mureșului, cu ambiția de a-l transforma în „cea mai frumoasă stradă din Arad”, o „stradă” culturală. Și al doilea pilon se referă la Mureș, întrucât râul flanchează Cetatea. În prezentarea noastră de la București am și accentuat lucrul acesta. Cu stimă, Andrei Ando, Arad2021.

    • pt Andrei Ando

      este adevarat, eu am facut comentariile doar in baza dosarelor…sunt convins ca prezentarile au avut si ele efectul necesar si cu siguranta unele au ameliorat situatia dosarelor.

  7. Ochisorul lui Mordor

    Referitor la Braila…
    Daca nu tinea atat de mult domnuu (scris ca ubicuu) Teodorescuu sa le faca el pe toate desi nu este specialist (inclusiv logo-ul ala urat, scenariul la clipul de prezentare… la fel de urat si distopic, efectele speciale (?!) ale clipului si toate cele legate de proiect fara sa aiba in preajma adevaratii intelectuali ai Brailei) poate ca Braila ar fi avut o sansa.

  8. Auzisem de undeva ca prestatia Clujului nu a fost atat de buna si chiar ma mirasem. Poate acea persoana nu era foarte bine informata. Am gasit si contrariul acelei informatii. Clujul ar merita, intr-adevar, o astfel de pozitie, comparativ cu multe alte orase europene, in special dintre cele nominalizate pentru a fi capitala europeana a culturii

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*