7Iul

INTERVIU pt OBSERVATORUL URBAN BUCUREȘTI

Zilele trecute am dat un interviu pentru „Observatorul Urban București” (aici). Am vorbit despre patrimoniu, cultură, UNESCO și soluțiile de redresare a situației din România.

Iată ce a ieșit….

Răzvan Pop: „€žStatul nu are, din păƒcate, o direcț›ie definită șŸi clarムprivind salvarea patrimoniului național”€ (I)

Ce activități sunt, în acest an, pe agenda Direcției Județ›ene pentru CulturムSibiu? Cum colaboreazムdirecția cu principalii actori implicaț›i în protejarea patrimoniului? Ce prevede „Protocolul pentru Conservarea patrimoniului cultural șŸi natural șŸi revitalizarea satelor șŸi orașŸelor din Transilvania”? Pentru a afla răspunsul la aceste întrebăƒri ne-am adresat lui Răƒzvan Pop, conducăƒtorul Direcției Județene pentru CulturムSibiu.

Camelia Repede: Direcția Județeanムpentru CulturムSibiu este foarte prezentÄă în comunitate, cu realizați acest lucru?

Răzvan Pop: Direcția Judeșeanムpentru CulturムSibiu este una dintre cele mai mari direcții de profil din țarăƒ, cu peste 10 angajați. Ύn organigramムsunt 13 posturi, de facto ele sunt 11 cu tot cu secretarムșŸi director. Dintre toți aceștia, doar cinci sunt implicați efectiv în munca de cercetare, pentru care existムDirecția, ei sunt istorici, istorici de artăƒ, arhitecți. Restul formeazムpersonalul administrativ. Nu spunem cムe răƒu, dar în mod normal poate cムar trebui sムfie mai mulți angajați, mai ales pe partea de patrimoniu. Avem o problemムserioasă pe patrimoniul mobil deoarece aici este o singurムangajatăƒ, căƒreia îi este foarte greu săƒ-șŸi realizeze munca completăƒ, deșŸi dânsa face eforturi mari în acest sens. De ce suntem vizibili? Pentru cムne permite orașŸul Sibiu, ne permite viața culturalムde la noi. Ύn acelașŸi timp șŸi ceea ce faci ca specialist sau ca direcție te pune în poziția de a fi destul de simplu sムte evidențiezi. Suntem vizibili pentru cムsuntem o direcție foarte specializatăƒ, dar șŸi pentru cムo Direcție pentru Culturムîntr-un astfel de județ este nevoitムsムinteracționeze cu o foarte valoroasムmoșŸtenire culturalăƒ. Bunurile patrimoniale nu sunt proprietatea direcției, dar sunt în supravegherea ei. De când am preluat aceastムdirecție m-a interesat foarte mult sムrefac toate relațiile pe care ea în mod firesc ar trebui sムle aibムcu toate instituțiile culturale, cu tot ce înseamnムaparat administrativ, fie el local, sau național șŸi în permanențムsăƒ-i fac simțitムprezența. Nu e nevoie sムte ascunzi, nici de presăƒ, nici de specialișŸti, nici de ONG-uri. AceșŸtia toți pot deveni cei mai buni aliați.

C.R.: De curând, DJC Sibiu a semnat alăƒturi de mai multe organizații, printre care șŸi Filiala JudețeanムSibiu a UAR, Protocolul pentru Conservarea patrimoniului cultural șŸi natural șŸi revitalizarea satelor șŸi a orașŸelor din Transilvania. Cum sperați sムfiți ajutați de aceste organizații?

R.P.: Dorim sムcultivăƒm o relație sincerムșŸi deschisムfațムde presムșŸi fațムde ONG-uri sau specialișŸti. Sunt aproximativ 30 de ONG-uri, inclusiv UAR Sibiu, care au semnat acest protocol pentru o strategie comună în ceea ce priveșŸte prezervarea patrimoniului. Un prim pas urmăƒrit, ceea ce o sムșŸi facem în viitorul apropiat, este sムne implicăƒm în proiectele lor, iar ele, pentru că sunt formate din specialișŸti, arhitecți, jurnalișŸti, oameni de culturăƒ, ne pot ajuta cu un punct de vedere șŸi un ochi foarte corect. Sunt douムlucruri pe care vrem sムle facem cu ajutorul acestor asociații în timp relativ scurt. Primul este sムavem o evidențムcel puțin semestrialムa tot ce înseamnムpatrimoniu cultural din județ – vorbesc mai ales de monumente – șŸi deja vムpot spune cムspecialișŸtii de la Asociația pentru Înfrumusețarea Județului Sibiu (AIOS) au demarat un proiect al lor despre evaluarea monumentelor șŸi la sfârșŸit ne vor trimite absolut toate datele. Cu surprizăƒ, ne-au atenționat cムunele monumente nu mai existムdecât pe hârtie. Din vina șŸi a administrației locale șŸi chiar șŸi a DJC, de ce nu. A Statului român de fapt. Al doilea rezultat al colaborării provine din faptul cムONG-urile pot avea mai ușŸor o situație din teren. La DJC Sibiu doar patru persoane au atibuții în supravegherea patrimoniului în teren șŸi nu putem cuprinde într-un mod constant șŸi coerent tot județul. Prin aceste ONG-uri, putem observa toate intervențiile asupra zonelor de protecție, asupra monumentelor istorice. Lucru care ne interesează pe toți. Acesta este doar începutul. De aici evident cムvor veni și alte proiecte care ori noi ori asociațiile le vor iniția.

C.R.: Cum credeți cムs-a ajuns ca Statul sムpiardムdin vizibilitate, iar problemele patrimoniului sムfie preluate într-un fel sau altul de fundații sau asociații?

R.P.: Eu nu cred cムeste un lucru răƒu. Sunt adeptul externalizăƒrii, al unui stat minimal. Statul are obligația sムmonitorizeze respectarea legilor. Noi nu trebuie sムluăƒm locul proprietarilor, sムne ocupăƒm propriu-zis de restaurarea unui element de patrimoniu, dar trebuie sムavem grijムcum aceasta se face. Unde ar trebui să intervinムStatul, indiferent de regimul politic, nu are încムforța sムo facăƒ. Statul nu are, din păƒcate, o direcț›ie definitムșŸi clarムprivind salvarea patrimoniului național șŸi nu înțelege cムprin salvarea lui, ne vom păƒstra identitatea, vom rezista șŸi vom merge mai departe. Din păƒcate, de la buget vin bani foarte puțini pentru culturăƒ. Statul nu are capacitatea sムsusținムfinanciar restaurarea tuturor monumentelor, refacerea tuturor elementelor de patrimoniu, ș.a.m.d. Ceea ce înseamnムcムStatul nu realizeazムun al doilea obiectiv, acela de a ajuta financiar proprietarii acestui patrimoniu de a existenta ne defineșŸte identitatea. Nu toți proprietarii sunt Biserica Evanghelicăƒ, Biserica Ortodoxăƒ, Consiliul Județean sau Primăria. Sunt foarte mulți alții. Mai bine de jumătate din patrimoniu se aflムîn proprietatea particularムa cetățenilor. De multe ori, acești cetățeni sunt oameni care nu au o capacitate financiarムmare șŸi le este foarte greu sムrestaureze sau să refacムun monument sau o casムdin zona de protecție a monumentelor la parametrii pe care îi cere o lege. Pentru cムo țiglムceramicムtradiționalムcostムmai mult decât o țiglムdin beton, o tencuialムrealizatムpotrivit rețetelor tradiționale e mult mai costisitoare decât una care este făƒcutムdin elemente chimice, cărăƒmida nearsムeste înlocuitムde căƒrăƒmidă simplăƒ, etc. DacムStatul ar veni cu un program cum a fost cel cu anveloparea blocurilor, în care primăƒria sムdea o parte din bani, administrația centralムo parte, iar proprietarul sムdea cel mult o treime din sumă pentru a-șŸi restaura corect casa, eu cred cムs-ar realiza un mare pas înainte. Atunci răƒmăn nerezolvate doar cazurile de rea voințăƒ. Sau măƒcar Statul să suporte diferența. Dacムproprietarul vrea săƒ-șŸi punムtermopan șŸi nu mai are bani să-șŸi refacムgeamul tradițional, atunci Statul săƒ-i dea diferența pentru a-și pune în mod corect un geam.

C.R.:  Ce ne puteți spune despre întâlnirea direcției, de luna aceasta, cu Mitropolia pentru a discuta despre colecțiile private de obiecte religioase?

R.P.: Noi am încercat sムfacem un plan. Este adevăƒrat cムse începe, ar spune unii, printr-un anost seminar în care ne întâlnim șŸi ne dăƒm mâna. Ceea ce încercăƒm este sムși îndrumăƒm pe partenerii noșŸtri săƒ-șŸi dea seama de oportunitatea unor situații. Tot astfel am procedat cu Mitropolia. Am insistat sムfacem întâlnirea cu preoți parohi. De unde ne-a venit ideea?…Foarte mult mergând pe teren în sate, CopșŸa Mare, Movile, Fofeldea, Apoldu de Jos, etc., am vƒăzut cムmulți preoți având obiecte de cult de valoare patrimonialム(icoane pe sticlăƒ, icoane pe lemn, căƒrți vechi, ziare, haine șŸi obiecte de cult vechi) încearcă, într-un fel sau altul, sムle punムîn evidențăƒ. Dar preoții nu sunt specialișŸti, este normal. Ei nu șŸtiau la ce temperaturムsムmenținムsala expoziționalăƒ, cum sムaeriseascăƒ. Atunci ne-am gândit sムfacem acest seminar. Șžtiam cムnu o săƒ-i adunăƒm pe toți, dar au venit peste 20 de parohii. Fericirea mea a fost căƒ, din partea lor, a venit ideea ca seminarul sムfie șŸi despre monumentele istorice în sine, nu doar despre obiecte de cult șŸi atunci am avut o dezbatere întreagムcu specialițŸti de la DJC Sibiu, de la Univeristatea „Ion Mincu” – Secția Sibiu, cu specialișŸti de la Muzeul ASTRA șŸi Biblioteca ASTRA, fiecare a vorbit din perspectiva specializăƒrii lui. Li s-au explicat norme minime, inclusiv cum se realizează o colecție muzeală. Ideea unde băƒteam noi a venit șŸi din partea lor. Arhiepiscopia ne-a îndrumat să mergem în protopopiate. Din toamnムvom merge cu unul – doi specialiști în protopopiate la întâlniri și vom discuta cu ei toate aceste norme. Noi le-am făƒcut un caiet cu tot ce înseamnムlegislație șŸi norme pentru protejarea unui monument, pentru protejarea unui patrimoniu imobil, pentru picturile murale, șŸ.a.m.d. Ne va fi ușŸor sムmenținem cu ei legăƒtura șŸi săƒ-i ajutăƒm săƒ-șŸi realizeze colecțiile muzeale în mod corect. Pentru ca acestea sムrăƒmânムîn comunitate șŸi pentru comunitate.

C.R: Cât de mult se implicムîn sprijinul activităților dvs. facultățile sibiene din domeniu?

R.P.: Avem o bunムrelație șŸi deschidere cu ambele care au specializăƒri în acest sens (cu Secția de arhitecturムde la Sibiu a Univeristății „Ion Mincu” șŸi cu Facultatea de Istorie, secția Restaurare, din cadrul Universității „Lucian Blaga”). Mediul acesta, al patrimoniului, este mic. Toți specialișŸtii din domeniu se cunosc între ei șŸi comunicăƒm ori de câte ori este nevoie.

C.R.: Șžtiu cムaveți pe agendă organizarea unei de Șžcoli de Varヅ

R.P.: Da! O să facem o Șžcoalムde Varムîn a treia săƒptăƒmânムdin iulie în satul Târnăƒvioara. Aici, studenți de la Universitatea „Ion Mincu”, atât din Sibiu, cât șŸi din BucureșŸti, vor realiza relevee ale clădirilor, iar apoi vor propune soluții urbanistice pentru reamenajarea satului. Vom pune la dispoziția primăƒriei rezultatele, în cazul în care, evident, primăƒria intenționeazムsムreamenajeze. Dupムcare, studenții de la Istorie, din toamnムvor intra în arhivele satului șŸi vor face un studiu istoric al localității.

Distribuie articolul:

3 comentarii

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*