3Iun

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU.

CERCUL LITERAR de la SIBIU

Unul dintre cele mai frumoase momente ale istoriei Sibiului este cel în care niște studenți rebeli au înființat Cercul Literar de la Sibiu.

În 1941 Clujul alături de întreg Ardeal de Nord trece din administrarea românească sub cea ungară. Universitatea de la Cluj decide a se refugia în celălalt centru important al Transilvaniei, Sibiu.

Astfel la Sibiu se mută școli, profesori și studenți. Două proiecte ne rămân istoric și definitiv în urma acestei translații universitare, Muzeul ASTRA și Cercul Literar de la Sibiu.

Unul dintre remarcabilii profesori care se refugiază și mai apoi profesează la Sibiu este Lucian Blaga (despre acest mare sibian am scris aici). El înființează în 1942 un grup academic, denumit „Cercul literar studențesc Octavian Goga”. Din acest cerc se despinde un alt grup – „Prietenii Seminarului de Estetică”, grup ce organiza nenumărate conferințe studențești.

Din acest grup câțiva studenți se desprind printr-o „critică” adusă mentorului lor, Lucian Blaga, sub forma unei scrisori transmisă către Eugen Lovinescu. Tradiționalism versus Modernism iar cei patru, Radu Stanca, Ion Negoițescu, Cornel Regman și Eugen Todoran.

Blaga le răspunde prin alăturarea sa imediată noii mișcări. Astfel începe povestea Cercului Literar de la Sibiu. Întâlniriile se țineau în casa lui Henri Jacquier. Ei publică în mai 1943 în revista Viața, „Manifestul Cercului Literar”. Semnatarii, membrii Cercului Literar, sunt: Ion Negoițescu (despre acest mare sibian am scris aici), Radu Stanca (despre acest mare sibian am scris aici), Victor Iancu, Eugen Todoran, Cornel Regman, Ovidiu Drimba, Ion Oana, Romeo Dăscălescu, Ștefan Augustin Doinaș.

Dintre ei în cursul lui 1943 sunt înstrăinați unii semnatari dar se alătură alți studenți sau tineri literați. Se adaugă I. D. Sîrbu, Nicolae Balotă, Eta Boeriu, Radu Enescu, Dominic Stanca, Alexandru Cucu, Deliu Petroiu, Viorica Marica, Dan Constantinescu, Ovidiu Cotruș dar și alții.

Programul Cercului face din acesta unul dintre cele mai fervente mișcări culturale din perioada antecomunistă. Între ianuarie și august 1945 eu au editat sub finanțare unor cercuri liberale Revista Cercului Literar, una din importantele reviste culturale ale perioadei.

Membrii Cercului au fost în marea lor majoritate arestați la începuturile regimului comunist. Încarcerați ani grei, unii vor pleca din țară (Ion Negoițescu, Ovidiu Drimba), alții își vor continua activitatea în țară (Radu Stanca, I.D. Sîrbu). Unii vor fi în continuare feroci luptători anticomuniști, alții se vor menține neutrii (majoritatea) dar unii au semnat acte de colaborare cu Securitatea (Ștefan Augustin Doinaș sau Nicolae Balotă).

Ceea ce i-a unit și i-a ținut apropiați a fost Sibiul. Orașul nostru a fost una din sursele și temele preferate ale cerchiștilor. Cum scrie profesorul Poantă în cartea sa „Un element catalitic al esteticii, ideologiei literare și, îndeosebi, al sensibilității cerchiste îl constituie orașul Sibiu”. Denumiri ca „Straja Dragonilor” sau „Sibiu, cetatea umbrelor” sunt elocvente pentru rolul determinant al Sibiului în viața și istoria Cercului.

Cu toții au rămas repere în istoria culturii românești, ai criticii literare și ai artei secolului al XX-lea iar pentru aceste fapte este de datoria noastra ca astăzi în prezent să nu îi uităm.

Distribuie articolul:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*