21Oct

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU

CLARISE, FRANCISCANI și ȘELARI (povestea bisericii franciscane)

fotografie din 2008

În jurul lui 1425 în Orașul de Sus se așează călugărițele clarise, ordinul feminin al franciscanilor, ordin închiat sfintei Clara. Ele își construiesc prima mânăstire din această parte a cetății Sibiului. Se presupune că acest loc era plin de grădini și de pământuri auxiliare, zona nefiind organizată corespunzător până la apariția acestei mânăstiri, fiind una din ultimele zone ale cetății organizate.

interiorul bisericii, nava și corul cu altarul baroc

Mânăstirea și-a urmat cursul normal al zilelor până la decizia sașilor de a trece de la cultul catolic la cel protestant, luteran. Clarisele sunt alungate din cetate iar biserica și mânăstirea devin depozit de cereale al orașului.

strada Șelarilor, fotografie din 1972

Istoria clădirii din strada Șelarilor reîncepe în 1716. Generalul Steinville readuce în cetate pe călugării franciscani și primește de la Magistrat dreptul de a se așeza în cetate dar nu în vechea mânăstire din Orașul de Jos ci în mânăstirea clariselor. La refacerea mânăstirii ajută și guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis, consilierul gubernial Rosenfels și senatorul Andreas Hook.

fațada bisericii, statuia sfintei Clara

În acel an, parintele Anton Schirmer, cel care coordona grupul de călugări (alături de Modest Szigrai) a ținut prima slujbă în vechea biserică tocmai de hramul sfântului Anton de Padua.

imaginea interbelică a bisericii, crucifixul astăzi se află într-o stare jalnică în cripta bisericii

În 1720 Joseph Weber cumpără parcela vecină a bisericii și extinde mânăstirea în nord. În 1721 mânăstirea devine și convent. Parcela de vest a fost cumpărată în 1723, iar până în 1839 sunt cumpărate și alte terenuri ce duc la extinderea permanentă a mânăstirii. Mânăstirea a fost refăcută alături de biserică, acestea primind un aspect baroc prin elementele de fațadă aduse clădirii principale și de refacerea fațadei și construirea turnului clopotniță. Refaceri serioase sunt realizate în 1776, acestea fiind datorate prăbușirii bolților gotice medievale (atunci murind și un călugăr, strivit fiind de pietre).

clădirea mânăstirii franciscane

Mânăstirea a funcționat astfel pentru aproape 250 de ani, călugării având în jurisdicție și localitățile Turnu Roșu (Porcești), Porumbacu de Jos, Orlat și Miercurea Sibiului.

În 1949 regimul comunist a decis desființarea ordinele monahale catolice. Cei câțiva călugări sibieni au fost mutați la mânăstirea din Radna iar de aici unii au fost deportați, alții arestați iar alții alungați în țări catolice din Occident (cazul fericit si foarte rar).

crucea ce a înlocuit crucifixul de la intrare

Preotul paroh al bisericii romano-catolice din Sibiu își amintește că în anii `50 unul dintre călugări s-a întors în Sibiu și a trăit până la moartea sa în sacristia bisericii.

După 1990 biserica a început a fi refolosită de parohia romano-catolică, ținându-se aici servicii religioase, biserica fiind deschisă rugăciunii. Anul acesta a fost finalizată renovarea completă a bisericii.

corul bisericii, proapăt restaurat

Ca o dovadă a istoriei trăite de această clădire rămân mormintele generalului comandant al Transilvaniei Damian Hugo de Virmond (amenajat în 1722 în piatră), cenoraful contesei Arianna Andlern. În cripta mânăstirii se regăsesc o serie de pietre funerare, ale călugărilor dar și a diferitelor personalități ce au ales a fi înmormântate aici printre care guvernatorul Transilvaniei Johann Haller (mort în 1786) și soția sa Sophia Daniela de Vargyas.

fațada bisericii, fotografie din 2009

Este o biserică sală cu contraforturi exteriori în patru și trei trepte. Corul este de o înălțime mai mică decât nava bisericii. Fațada are trei axe, ferestre laterale și o nișă centrală, la etaj, în care a fost așezată o statuie a sfintei Clara în ultimii ani. La parter regăsim aceleași ferestre pe axele laterale iar intrarea se face pe o ușă așezată în axa centrală. Această are două deschideri și un ecuson ondulat.

statuia Madonna cu pruncul

Turnul are parter și două etaje, cu ferestre la nivelul I și II și ușă la parter. Acoperișul este în trei ape, coama fiind perpendiculară cu fațada de vest.

Interiorul este transformat în perioada baroc, nava fiind boltită semicilindric cu arce dublou (conectați la pilaștrii). Două capele există pe fațada de nord, aici existând altare laterale. Tot în interior există o statuie a Madonei cu pruncul din secolul al XV-lea, se pare din timpul mânăstirii clariselor (dar asta este doar o speculație). Ultima restaurarea a bisericii a avut loc în 1972.

biserica și mânăstirea franciscană. sursa: bing.com

Distribuie articolul:

4 comentarii

  1. Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    CLARISSELE (franciscane) sunt Die Grauen Nonnen, cele de pe Knopfgasse-Margarethen-Gasse/Anna Gasse.
    Biserica lor, de fapt CORUL daramat 1987 poze FABINI si Sibiul.ro si cercetare Petre Besliu Munteanu, care de fapt nici acum NU STIE ce a fost acolo exact. In schimb stie FABINI, vide harta-plan a lui cu obiectivele explicateee Kloster der GRAUEN NONNEN..Dar nici Fabini nu stie ca au fost CLARISSE..Despre asta am scris mult, incurcat fiind la inceput de teoria cu FRATII MINORITI (franciscani) pe care Besliu-Munteanu ii zapaceste pe aici., si care de fapt au fost la Biserica Manastirii Sta. Elisabetha colt Salzgasse/Constitutiei cu Elisabethgasse/9 Mai.Acestia sunt Fratii Minoriti (franciscani) despre care se tot scrie..Biserica lor daramat parca 1867, Böbel o are pictata, acolo s-a construit oarece Scoala Evanghelica, acum Palatul Copiilor parca intitulat. DAR pe Selarilor, fosta Franciscana /Franziskanergasse, franciscanii alungati la Reforma Lutherana au (re) venit in Hermannstadt abia la CONTRAREFORMA CATOLICA..si li s-a dat Biserica si fosta Manastire a NONNELOR DOMINICANE de pe Selarilor de acum, care Biserica Dominicana avea patrocinul Sta. Maria-Magdalena.

    Deci avem franciscani barbati/MINORITI,
    franciscane femei CLARISSE/Nonne Cenusii,
    DOMINICANI barbati Fratres Praedicatores Ecclesia Stae. Crucis Passionis Christi (gara, daramata, acum Capela Crucii ,apoi de la 1474 la actuala Ursuline pana la Reforma), (Ursulinele vin aici la Contra-Reforma, mai tarziu sec. XVIII..aduse din Pressburg/Pozsoni/Pojoni Posonium acum Bratislava si acolo aduse din Scotia)…si avem

    DOMINICANE femei Biserica fosta Sta. Maria-Magdalena pe Selarilor, la reforma evacuata, la CONTRAREFORMA adus franciscani.

    DACA NU MA CREDETI, mergeti pe SELARILOR si cititi IN TREI LIMBI ISTORIA PE USA ..scrie ca au fost intai DOMINICANE acolo.
    In vara aceasta am fost ACOLO si am ramas traznit cand am citit pe usa ce stiam..traznit de faptul ca SIBIENII NU CITESC NICI MACAR PE USA BISERICII/Str. Selari..
    Si asa sta scris in continuare si pe pagina oficiala a Primariei sibiu ca acolo ar fi fost Clarisse..pe Selarilor..
    Am facut impreuna cu sotia Jun/Jl.2012 doua poze cu USA cu istoricul..aparatul foto nu mai avea accu incarcat si am ramas fara poze.
    VA ROG FACETI POZA cu USA cu ISTORICUL batut la masina de la Biserica
    ACTUALA Franciscana, fosta DOMINICANA (nonne) Sta Maria-Magdalena (atunci, acum alt patrocin)si puneti-le AICI…..
    Si repet, am scris imens de mult asupra acestei probleme in http://www.sibiul.ro Forum/Sibiul Vechi..cu harti, cu planurile Fabini, cu pozele vechi, cu imagini Böbel, cu planul-macheta Radu Oltean/Fabini..DEGEABA…1987 s-a daramat CORUL Manastirii Clarisselor pe Knopfgasse/Margarethengasse/Anna-Gasse..

    Va multumesc, Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Raspunde-i lui Georg Schoenpflug von Gambsenberg Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*