15Oct

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU.

CATEDRALA EVANGHELICĂ

fotografie aeriană realizată de Emil Fischer (despre acest mare sibian am scris aici)

Nu putem afirma cu precizie dacă pe locul clădirii actuale a funcționat și prima biserică parohială a Sibiului. Existență greavului Sibiului și a locuinței sale în perimetrul Piaței Huet ne face a crede că prima biserică parohială nu s-a aflat în Piața Huet ci probabil în Orașul de Jos, acolo unde se era comunitatea locală.

secțiunea verticală a absidei bisericii evanghelice, izometrie realizată de arhitectul Emil Crișan

Odată cu diminuarea rolului greavului, putem discuta, în secolul al XIII-lea, de existență bisericii parohiale a Sibiului în Piața Huet, având hramul Maicii Domnului. De asemenea, nu vorbim de biserica actuală ci de o biserică romanică, probabil asemănătoare cu cele din Gușterița și Turnișor.

evoluția bisericii evanghelice, realizată de Radu Olteanu

În jurul lui 1370, Magistratul decide organizarea unui șantier medieval, în Piața Huet, pentru construirea unei noi biserici, în stil gotic așa cum cerea moda acelei perioade, periada marilor catedrale ce se construiau în întreg Occidentul medieval din care făcea parte și Transilvania.

evoluția bisericii evanghelice, plan orizontal

Ceea ce probabil că sibienii anului 1370 nu își imaginau a fost durată mare a șantierului. Imaginați-vă că o construcție în Sibiu ar fi început a se construi în 1970 și nici măcar astăzi nu ar fi fost terminată ba mai mul, construirea sa ar ține încă un secol de acum încolo. Așa a fost și atunci, actuala catedrală construindu-se între 1370 și 1520.

biserica evanghelică vedere din partea de nord a clădirii

Până la mijlocul secolului al XIX-lea ea a rămas biserica parohială a comunității locale. Georg Daniel Teutsch (despre acest mare sibian am scris aici) a mutat aici sediul Episcopiei Evanghelice a Transilvaniei așa cum este și astăzi, funcționând în paralel parohia și episcopia.

biserica evanghelică vedere de arhivă

Prima formă a bisericii a fost aceea a unei bazilici (adică navelele laterale erau la o înălțime mai mică decât nava centrală). Corul, nava centrală transeptul și partea inferioară a turnului sunt construite în secolul al XIV-lea în prima fază.

nava centrală a bisericii evanghelice, cristelnița, orga și amvonul

Șantierul este întrerup (cel mai probabil din motive financiar este perioada când începe fortificarea masivă a Sibiului) și de abia în 1424 se reiau lucrările la biserică. Nava centrală este înălțată și mai mult. Navele laterale sunt lărgite.

fereastră de secol al XIV-lea (stânga) și fereastră de secol al XVI-lea (dreapta)

O nouă etapă este marcată în 1448 prin construcția Ferulei de astăzi, iar o alta în 1474 când biserica, în pas cu stilul arhitectural, începe a fi transformată în biserică hală (navele laterale sunt înălțate la aceeași înălțime cu cea centrală). Acum apare tribuna laterală din partea sudică a bisericii. Sacristia este și ea mărită, ba chiar a existat o incercare de mărire a corului, variantă abandonată la nivelul fundației.

ferula și pietrele funerare ale patricienilor sibieni

vechea intrare în ferulă și în biserică, secolul al XV-lea

nava laterală de sud a bisericii evanghelice

biserica evanghelică, fotografie de Emil Fischer

În 1494 este finalizat turnul, ce devine astfel al doilea din Transilvania (după cel din Bistrița) ca înălțume. Ultimele adăugiri, realizate în special în secolul al XVI-lea, sunt pridvoarele și turnulețul secundar ce astăzi face intrarea în turnul cel mare.

turnul bisericii evanghelice

țiglele glazurate de pe acoperișul bisericii evanghelice

turnul bisericii evanghelice, intrarea în marele turn

pridvorul de sud al bisericii evanghelice

pridvorul de nord al bisericii evanghelice, fotografie din 2008

În interiorul bisericii întâlnim câteva elemente remarcabile de artă ecleziastică realizate de artiști importanți ai mediului transilvan gotic și renascentist. Meșterul maestru Nicolae este cel care a realizat sculptura și broderia pridvorului din nord. Johann Rosenau (despre acest mare sibian am scris aici) este autorul frescii Răstingnirii din interiorul corului, în 1445. Nu știm dacă aceasta este singura pictura a lui Rosenau, alte bucăți ale interiorului fiind cu siguranță pictate dar fiind apoi șterse în perioada Reformei.

fresca realizată de Johann Rosenau din corul bisericii

orga realizată de Johann West von Neusol

Cristelnița bisericii a fost realizată de în 1438 de către maestrul Leonhardus. Legenda spune că aceasta a fost realizată din bronzul tunurilor turcești capturate în urma asediului eșuat al Sibiului din acel an. Amvonul a fost realizat de Andreas Lapicida (despre acest mare sibian am scris aici)Sebastian Hann (despre acest mare sibian am scris aici) este autorul argintăriei liturgice. Ultimul important obiect, una venită din perioasa barocului, este orga, realizată de Johann West von Neusol (despre acest mare sibian am scris aici) în 1672 și pictată în 1674 de Paul Demosch și Jeremias Stranovius. Noua orgă a fost realizată la Frankfurth am Oder în 1915.

clopot al bisericii evanghelice

detalii de ornamentație exterioară ale bisericii evanghelice

Ca un detaliu interesant este ușa renascentistă ce realizeză accesul în sacristie montată în 1877 și provenită din casa lui Albert Huet (despre acest mare sibian am scris aici). Elemente de artă ulterioară construcției monumentului le regăsim în componența sa, amintind aici de scoica ornamentală barocă de la etajul tribunei de vest sau chiar tribuna de vest, construită la începutul secolului al XX-lea.

frontispiciul lui Albert Huet

detalii interioare și exterioare, fotografii realizate Iuliana Fabritius Dancu (despre acest mare sibian am scris aici)

Catedrala este ca orice alt monument de acest fel din lumea Occidentală, loc de înhumare pentru persoanele importante ale cetății, ultima personalitate înmormântată fiind în 1803 Samuel von Brukenthal (despre acest mare sibian am scris aici). Astăzi plăcile funerare sunt montate în Ferula unde pot fi vizitate. Ele sunt excelente opere de artă renascentistă și baroc, importanți sculptori sibieni ca Elias Nicolai (despre acest mare sibian am scris aici), Andreas Lapicida sau Sigmund Moss fiind printre autorii acestora.

pietre de mormânt aparținând lui Albert Huet, preotul Tobias și Petrus Haller (fotografie de Emil Fischer)

placa ce amintește de existența mormântului lui Samuel von Brukenthal, montată în 1975

Începând cu anii trecuți catedrala a intrat într-un amplu proces de restaurare, proces programat a fi finalizat în 2014. La începutul secolului XX a avut loc o altă restaurare, la nivelul acelei perioade. Din acel moment se introduce încălzirea și curentul electric în interiorul bisericii.

restaurarea turnului bisericii evanghelice și camuflarea feresterelor în perioada bătăliei de la Sibiu din 1916

fragment dintr-un vitraliu al bisericii evanghelice

Distribuie articolul:

Un comentariu

  1. Stimate d-le Răzvan.Vă apreciez pt. preţioasele şi bine documentatele informaţii pe care le puneţi la dispoziţia celor care vor să ştie cât mai mulze despre oraşul în care trăiesc.Am o vedere cu „Spitalul evanghelic”.Nu ştiu unde a fost sau dacă mai există şi aş dori mai multe informaţii despre acesta.Vă mulţumesc anticipat.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*