18Aug

PE URMELE SULTANILOR….primele impresii turcești

Nu am să mă apuc sa vă scriu toate impresiile mele legate de Istanbul, unul dintre cele mai miraculoase orașe din lumea aceasta.

astfel începe Istanbulul…

Constantinopolul merită o postare aparte mai pe finalul călătoriei.

De această dată am să vă scriu câteva impresii mai pământești ale Bulgariei și Turciei de zi cu zi.

BULGARIA

Până în aceste zile am fost în Bulgaria doar la Ruse dar acum am înțeles de ce Bulgaria este membră a Uniunii Europene: ca să nu se simtă prost românii!

Da există o țară în UE mai praf ca România și aceasta este Bulgaria. Drumuri execrabile, semnalizare lipsă, sate mult mai derăpănate, poduri stricate, o mare imagine dezolantă. Aparte este Veliko Târnovo dar mai multe despre el peste câteva zile.

TURCIA

Drumurile sunt impecabile, autostrada lor ce pornește din graniță este absolut de vis….poate doar în Germania găsești o autostradă mai bună. 3 benzi, semnalizare corectă și foarte fluentă.

Istanbul, clădiri noi, peste cartiere vechi, orașul se construiește în continuare

Asta până când am intrat în Istanbul pe care am reușit sa-l depășesc după 2 ore de mers continuu. ESTE IMENS!!! Peste 13 milioane de oameni trăiesc acolo. Nu poți arunca un ac, că sigur rănești pe cineva. La propriu.

stadionul lui Galatasaray…

Nu știu dacă este efectul Ramadamului dar imaginea post-istanbuleană este una a aglomerației. Imaginațivă o autostradă plină ochi pe ambele benzi la 10 noapte. Unde merg toți oamenii aceia? Nu găseai un loc, am făcut 3 ore de la Istanbul până la Izmit pe autostradă, distanța fiind de doar 100 de kilometri. Mai mult familii opreau pe marginea autostrăzii la iarbă verde.

Am trecut prin câteva orășele…să le asemuiesc cu Agnita sau cu Hârșova, dar fiind la ani lumină de acestea dacă este să ne gândim la infrastructura pe care o au. Nici unele dintre marile orașe de la noi nu au drumuri și poduri ca aceste orășele de care nu va auzi nimeni niciodată.

Izmitul este un oraș ca și Constanța de mare dar mai murdar și mai aglomerat. Aceeași aglomerație am regăsit-o și în Izmit, unde la miezul nopții era plin de lume, dar nu așa ”ceva lume”. Parcă tot orașul a ieșit pe strazi să bea ceai, să își facă cumpărături sau să mănânce.

așa arăta strada la ora 1 noaptea…culmea că în jumate de oră a dispărut toată lumea…la somn probabil

Izmitul mi-a readus în memorie imaginea Turciei pe care o aveam în copilărie. Țara falsurilor și chilipilulilor. Absolut orice marcă ”o regăsești” pe tarabele turcești doar că falsă, în imitații de doi bani. Turcisme. Nu am ce cumpăra, nu am ce vedea pe aceste tarabe, lucrurile fiind înspăimântător de prost realizate, dar destul de scumpe pentru calitatea lor.

Ziua am terminat-o într-un restaurant de la etajul unu al unui bloc, de pe una din străzile principale ale orașului.

eu am mâncat o salată cu rucola, roșii, iaurt și brânză de capră. nu știu dacă este tradițională dar a fost delicioasă.

Mâine pornim spre Ankara si apoi deliciul cappadocian.

Distribuie articolul:

6 comentarii

  1. nu, nici Veliko Tarnovo nu este mai aparte..eu am avut senzatia ca m-am reintors in comunism :(

  2. Sa fii sanatos! Calatorie placuta!

  3. pt Cristina

    totusi cetatea face toate sentimentele

  4. pt mema

    multumesc mult

Raspunde-i lui Cristina Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*