3Iun

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU.

BISERICA din GROAPĂ.

Numele lui Constantin Hagi Popp (despre acest mare sibian am scris aici) este legat de primi paşi ai comunităţii ortodoxe din Sibiu. Aceasta se va aşeza în marea ei majoritate în afara zidurilor, în ceea ce va deveni cartierul Josefin. Edictul de concivilitate, cel atât de important pentru redefinirea religioasă şi naţională a oraşelor transilvane, îşi va spune cuvântul şi de această dată. Cei care vor susţine financiar comunitatea ortodoxă vor fi negustorii din Compania Grecească, care pe lângă că avea o biserică în cetate, pe una dintre principalele străzi, unde erau construite principalele biserici ale oraşului, vor fi și cei care vor susţine proiectele culturale ale intelectualiloe ortodoxi. Cel mai reprezentativ dintre aceştia era Constantin Hagi Popp, considerat la un moment dat cel mai prosper comerciant din Sibiu, magazinul său de desfacere a mărfii aflându-se pe principala arteră a cetăţii medievale.

mormântul lui Constantin Hagi Popp, fotografie din 2004

strada Justiției și Biserica din Groapă

Constantin Hagi Popp va renova în 1802, Biserica din Groapă, construită în 1789 de către Petru (despre acest mare sibian am scris aici) și soția sa Stana Petru Luca (devenită întretimp soția lui Hagi Popp). Acestei biserici îi vine numele de la poziţionarea sa într-o vale care fusese creată de lucrările pentru amenajarea citadelei, aici fiind un bastion de supraveghere a văii. Tot pe aici trecea şi unul dintre pârâiele care alimentau oraşul cu apă, pe numele său Rossbach (Şteaza). Biserica era biserica vecinătăţii, aici fiind în acel moment cei mai mulţi ortodoxi.

desen de Juliana Fabritius Dancu (despre acest mare sibian, am scris aici)

Refacerea lui Hagi Popp (datorată cutremurului din 1802) va modifica mult aspectul bisericii. Din păcate imagini cu vechiul aspect al bisericii nu există. Refacerea lui Hagi Popp se va realiza de la temelie, influenţele vieneze spunându-şi cuvântul.

Această biserică îşi va lega destinul în secolul al XIX-lea de familia Popp. Astfel fiul lui Hagi Popp, Constantin Popp va finanţa în continuare lăcaşul de cult. După 1848, bierica va primi finanţare de la bancherul vienez Zenovie Popp (despre acest mare sibian am scris aici). De asemenea un alt Popp, Mişu (acesta nu era rudă cu ceilalți) va fi cel care va picta portretele ctitorilor. Hramul bisericii este Bunavestire.

naosul bisericii și picturile lui Mișu Popp

altarul baroc, la început nu avea decât ușa principală, cele două laterale fiind adăugate ulterior

Biserica este o biserica sală (formată dintr-un singur corp), de tip rural. Absida (în curtea bisericii) este largă semicirculară, iar nava nu are cupolă. Perpendicular pe stradă este pronaosul care se confundă cu turnul clopotniţă, pe aici realizându-se şi accesul.

fotografie din 2009

strada Justiției, fotografie din 2008

Ferestrele sunt dreptunghiulare (doar în primul registru deasupra portalului regăsim ferestre de ordin circular). Ferestrele din al doilea registru al turnului precum şi cele din pronaos şi altar sunt semicirculare în partea superioară.

absida bisericii, fotografie din 2004

Ancadramentul este unul complex cu elipse cu axa orizontală. Portalul este şi el dreptunghiular cu finalizare semicirculară. Deasupra portalului este aşezată o inscripţie (Biserica din Groapă construită în anul 1789 sub ctitoria lui Hagi Constantin Popp, după Edictul de toleranţă al lui Iosif al II-lea, pt comunitatea românească din afara cetăţii).

Parterul turnului este spartă în toate laturile creându-se astfel un acces mult mai lejer, una dintre uşi fiind spre interiorul bisericii, una spre curtea ei iar celălalte două spre exterior. Uşile sunt în două canaturi, fiind decorate cu elemente vegetale-geometrice stilizate.

accesul principal în biserică, fotografie din 2004

turnul bisericii, fotografie din 2004

Interiorul este unul diferit de registrul clasic al picturilor bizantine, influenţa baroc fiind elocventă (exemplul fiind zugrăveala în albastru). Pe lângă pictura clasică remarcăm şi arhitectura sacrală de tip transilvănean. Elementele care definesc interiorul este galeria cu bănci pentru cor, stranele şi amvonul înălţat (împodobit cu tablele legilor lui Moise). Două coloane cilindrice (cu capitel corintic) susţin tribuna de vest cu o balustradă. În altar se află o altă inscripţie.

Există câteva elemente care se remarcă la compoziţia lăcaşului. Astfel pe balustrada balconului sunt incastrate cele trei portrete ale ctitorilor Stana Petru Luca, Constantin Hagi Popp, Pagona Constantin Popp. Tot în interior există o lespede funerară indescifrabilă.

cei trei ctitori ai bisericii, picturi de Mișu Popp

Păşind în curtea bisericii aici a fost amenajat cimitirul comunităţii ortodoxe. Printre cei înmormântaţi aici îi amintim pe Vasile Moga (despre acest mare sibian am scris aici), Ioan Piuariu Molnar (despre acest mare sibian am scris aici), Zaharia Boiu (despre acest mare sibian am scris aici), Ioan Codru Drăguşanu (despre acest mare sibian am scris aici), Miron Românul, Ioan Meţianu (despre acest mare sibian am scris aici), Ioan Hodoş. Grădina este continuată de o altă curte unde este construită o casă vagon unde pe lângă casa parohială a bisericii aici s-au ţinut şi primele cursuri ale şcolii româneşti din Sibiu.

feroneria cimitirului bisericii

intrarea în cimitirul bisericii

Distribuie articolul:

4 comentarii

  1. Bravo!! Ca de obicei>
    Bafta la alegeri.

  2. Excelent! Am vizitat biserica dar nu-i stiam istoria.

  3. pt Gabriela

    iti multumesc

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*