26Sep

ISTORIA ORAȘULUI NOSTRU, SIBIU

CEL MAI VECHI HOTEL DIN ROMÂNIA, ÎMPĂRATUL ROMANILOR

Acest hotel este mai mult ca sigur, dacă nu cel mai vechi, unul dintre cele mai vechi din România. Atestarea sa se face în 1544, când exista un han, important pentru orașul nostru, fiind așezat pe drumul ce venea dinspre Țara Românească.

fotografie realizată în deceniul 9 al secolului al XIX-lea, se poate observa vechiul edificiu al hotelului precum și cladirea de alături (unde era prăvălia Theodor Maler) unde va fi construit noul hotel.

În acest han a fost găzduit însuşi regele Suediei în 1714, în timpul periplului său beligerant din Balcani.

vechea clădire a Impăratului Romanilor. a se observa elementele gotice și renascentiste, clădirea făcând parte din interesantele clădiri medievale, pentru cercetători.

În 1772, Philipp Collignon (despre acest mare sibian am scris aici), a închiriat hanul oraşului „La Steaua Albastră”. El a fost cel care a avut un rol important în viața acestui han, în dezvoltarea sa și, mai ales, în renumele său.

picturi ale hotelului, clădirea medievală. pictura din dreapta este realizată de Hans Hermann (despre acest mare sibian am scris aici)

Aici s-a cazat în 31 mai 1783, împăratul Habsburg Joseph al II-lea în timpul călătoriei sale în Transilvania. În cinstea acestui eveniment proprietarul hanului îi va schimba numele în „Împăratul Romanilor”.

strada Cisnădiei, actualmente Nicolae Bălcescu, clădirea medievală a hanului. fotografie de Emil Fischer (despre acest mare sibian am scris aici)

Hanul se extinde, în 1857, Magistratul a cumpărat Casa Wayda, pentru suma de 25.000 de guldeni, intentia fiind extinderea hanului. În 1873 sala festivă va fi parchetată, în 1876, în acest loc se vor ţine spectacolele teatrale în timpul refacerii teatrului.

o altă perspectivă, greu de elucidat, a străzii Bălcescu. în dreapta, în plan apropiat astăzi este sediul Camerei de Comerț. la mijloc, pe cealaltă parte a străzii se pot obserav clădirile hanului medieval. această fotografie este importantă deoarece arată configurația medievală a străzii Cisnădiei.

strada Nicolae Bălcescu, fotografie dinainte de Primul Război Mondial. se pot observa modificările realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea.

strada Nicolae Bălcescu, fotografie din 2010. perspectiva este opusă față de fotografia de arhivă de mai sus.

Interesul pe care Magistratul îl oferea acestui imobil se datora faptului că aici s-au desfăşurat multe întâlniri politice, în care Magistratul sau oamenii politici sibieni erau implicaţi precum întrunirile Dietei, negocirile legate de semnarea Pragmaticei Sancţiuni sau pentru statutul naţiunii săseşti.

momentul construirii noului hotel. în locul vechiului han medieval se află deja finalizată clădirea Comenduirii Garnizoanei iar în plan apropiat se poate observa terenul pe care se va construi hotelul.

În 1891 se va decide demolarea vechiului edificiu şi înlocuirea acestuia cu unul modern care să se alinieze la cerinţele vremii. Noua clădire va fi inaugurată în 7 septembrie 1895, fiind construită vis a vis de vechea locație, demolată și ea (aici fiind construită Comenduirea armatei austro – ungare), pe locul unde își avea prăvălia Constantin Hagi Popp (despre acest mare sibian am scris aici) și Compania Grecească.

harta Sibiului de la 1845, se pot observa parcele medievale precum și casele demolate pentru construcția noului hotel.

harta Sibiului de la 1911, pe locul clădiri cu nr 19 a existat hanul medieval, iar la nr. 21 se regăsește noul hotel.

veduta Sibiului de la 1883, realizată de August Sporner, detaliu cu privire la locația hanului medieval. prin extinderea spre Casa Wayda se poate observa faptul că noua clădirea a Comenduirii a fost construită pe întreaga suprafață hanului. noul hotel s-a construit și el pe locul mai multor case medievale.

Clădirea este construită în formă de U, cu un subsol, parter înalt, două etaje şi încă un etaj amenajat în mansardă. Clădirea este articulată prin axele de colţ, compuse pe verticală. Aceste element terminal, aflat la intersecţia străzilor Bălcescu şi Xenopol, este distinct de restul hotelului prin articularea diferită a ferestrelor, aceste fiind duble la primul etaj şi triple la al doilea şi o fereastră cu cornişă şi pervaz profilat, care apare în centrul aticului, care se desfăşoară într-un al treilea etaj delimitat printr-un brâu orizontal.

fotografie de arhivă, realizată de Emil Fischer.

hotelul Împăratul Romanilor în jurul lui 1993. clădirea a fost renovată în 1988

fotografie din 2008, după renovarea realizată pentru pregătirea Capitalei Culturale Europene.

Aticul este triunghiular, modelat în linii curbe cu volute şi elemente în formă de scoică. În centrul aticului este amenajată o fereastră circulară, cu ecusoane aşezate în punctele cardinale, aticul fiind retezat la nivel inferior şi superior, aici fiind retezat de două ori, de cornişe profilate.

fotografie de arhivă, realizată de Emil Fischer în anii `30.

fotografie din 2008.

Ferestrele de la al doilea etaj sunt decorate diferit de restul ferestrelor, el având o cornişă profilată care la nivel median se dezvoltă într-un mic fronton întrerupt.

fotografie de la începutul secolului al XX-lea, fațada principală.

fotografie din 2008.

Faţadele sunt în număr de nouă axe pe faţada dinspre strada Bălcescu şi 12 dinspre strada Xenopol. La cel de al doilea etaj, ancadramentele sunt profilate cu două consolite la partea superioară.

firma hotelului, realizată în perioada interbelică, fotografie din 2009.

Parterul şi primul etaj sunt delimitate de brâuri profilate, orizontale. Un brâu orizontal şi profilat se regăseşte la nivelul delimitării canatului ferestrei de supralumină. Alte două brâuri orizontale, se regăsesc la nivelul cornişei şi al pervazului ferestrelor de la cel de al doilea etaj.

curtea interioară a hotelului, transformată în restaurant, remarcând tavanul glisant, o inovație pentru acea perioadă.

Accesul se face pe traveea laterală prezentă în rezalit, fiind realizată într-un fronton, triunghiular şi cu o copertină de metal. Acoperişul este trei ape, cu trei lucarne pe faţada dinspre strada Bălcescu. Curtea interioară este transformată într-o sală festivă cu tavan glisant.

Impăratul Romanilor în perioada lui Collignon, pictură de la începutul secolului al XIX-lea.

fotografie din 2008

Distribuie articolul:

13 comentarii

  1. foarte interesant…daca ar fi un pic destepti cei de la Imparatul Romanilor si ar pune o parte din informatiile acestea la intrare cred ca ar castiga un pic la imagine…:)

  2. pt alex

    multumesc pentru cuvinte

  3. un adevarat documentar,obiectiv, despre istoria sibiului, pacat ca o asemenea lectura document aprofundat,nu este folosit oficial pentru promovarea turistica a sibiului.
    bravo razvan

  4. pt arpi fekete

    multumesc mult pentru cuvinte

  5. Salut Razvan.

    Felicitari pentru lucrare, foarte bine facuta.
    Vreau sa te intreb daca ai putea cumva sa-mi spui sursele tale documentare pentru ca si eu sunt angajat intr-un studiu despre Imparatul Romanilor.

    Astept raspunsul tau.
    Multumesc anticipat,
    Alex R.

  6. pt Alex R

    da-mi te rog un mail si revin cu detaliile

  7. Felicitari !!!

  8. Daca „firma hotelului” a fost realizata „in perioada interbelica” de ce nu apare in imaginile interbelice facute de Fischer? Sumplu. NU E INTERBELICA. A fost facuta pe la inceputul anilor ’80.

  9. De ce nu? Eurovisionul nu are limită de ve2rstă, acum se vede asta cel mai bine. Și poate că nu e cea mai inteligentă meloide, dar am văzut altele și mai groaznice de-a lungul anilor sau chiar la semifinala se aseară…

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*