20Mar

ISTORIA ORAŞULUI NOSTRU, SIBIU

PRIMĂRIA COMUNISTĂ A SIBIULUI

fotografie din 2008

Între 1947/ 48 şi 2005, acestă clădire a fost sediul Primăriei Sibiului. Astăzi, clădirea rămâne în proprietatea Primăriei (sau mai corect Consiliului Local) dar nu mai este sediul central, nu mai este clădirea emblemă a administraţiei locale.

fotografie din 2008

fotografie de la începutul ecolului al XX-lea

Autorităţile comuniste decid mutarea Primăriei din sediul ei tradiţional, actualul Muzeu de Istorie, care a funcţionat ca atare pentru aproximatic 400 de ani. Ei decid deschiderea unei noi Primării, după metodele şi după „idealurile” comuniste într-o nouă locaţie, apropiată de sediul Securităţii din oraş, aflat pe acelaşi bulevard. Ei au ales clădirea administraţiei financiare din Sibiu, de pe bulevardul Vâşinski, fost Carmen Sylva, actualmente Victoriei. Acesta a fost al treilea sediu cunoscut al Primăriei din Sibiu.

fotografie din 2004

Unii istorici susţin că Palatul Adiministraţiei financiare a oraşului Sibiu, a fost construit în 1908. Analizând hărţile şi fotografiile de epocă, observăm că această clădire a fost construită mai devreme, în jurul lui 1880, probabil că în 1908 s-a mutat administraţia financiară. O altă teorie, şi mai plauzibilă, este că actualul corp al Primăriei a fost construit în 1908, înlocuind parte din clădirea precedentă, resturile acesteia rezistând până în perioada comunistă.

o gravură ce redă moartea lui Vasile Moga (am scris despre ea, aici), remarcăm existenţa unei clădiri cu o planimetrie asemănătoare cu cea a actualului sediu al Primăriei. Nu există informaţii cu privire la faptul că aceasta este aceeaşi clădire cu cea a Primăriei de astăzi.

detaliu din gravura lui August Sporner, din 1883. se poate remarca existenţa clădirii pe acelaşi loc ca cel de astăzi. mai mult se poate observa existenţa unei clădiri cu curte interioară, mult mai mare decât cea de astăzi.

fotografie din anii `30 a actualei Primării. se pot observa cele două clădiri distincte ca şi planimetrie şi probabil perioadă de construire.

această fotografie din 1981 arată structura de după demolarea primei construcţii, rămânând doar un promontoriu ce provenea de la lucrările pentru citadela Sibiului din secolul al XVIII-lea.

după Revoluţia din 1989, în acel loc s-a iniţiat construirea unui nou sediu al Primăriei, dar proiectul a fost abandonat din lipsa banilor, scheletul deja ridicat a fost preluat întâi de Universitatea din Sibiu dar şi aceştia din lipsa banilor, l-au cedat omului de afaceri Ilie Carabulea, care a amenajat aici un hotel. fotografiile sunt realizate în 2003 (primele două) şi în 2009.

Clădirea la momentul construirii se afla pe muchia sudică a proiectatei citadele. Înainte pe aceeaşi parcelă a existat un depozit de lemne şi o fabrică de bere. Veduta lui August Spörner, ne remarcă prezenţa unui edificiu format din patru corpuri ce se organizează în jurul unei curţi interioare care la o observaţie amatoare coroborată cu imaginea neuniformă a clădirii, ar putea induce în eroare crezându-se că reprezintă imaginea originală a acesteia. Dosarul despre aspectul original al acestei clădiri este încă deschis.

hărţile Sibiului din 1739 şi 1845, detaliu ce remarcă zona în care astăzi este construit al doilea sediu al Primăriei. în ambele se pot observa urmele citadelei ce se dorea construită si pe muchia căreia s-au construit mai apoi clădirile Primăriei.

hărţile Sibiului din 1880 şi 1914, detalii ce remarcă zona Primăriei (al doilea sediu). În 1880 se poate observa o clădire completă formată din patru corpuri dar şi un spaţiu de adunare a apei pentru baia populară ce s-a construit în anii următori. în 1914, micul lac artificial a fost secat şi s-a amenajat un parc numit Elisabeta, deja pe ultima hartă este amintit sediul administraţiei financiare.

vedere aeriană a sediului Primăriei. planul actual al clădirii.

Clădirea astăzi este formată din cinci corpuri. Trei dintre ele sunt perpendiculare pe aliniamentul străzii, acestea şi apărând pe faţada principală drept rezalite.

fotografie din 2004.

Faţada este formată dintr-un soclu înalt cu ferestre dreptunghiulare la demisol, parter înalt şi un etaj. Traveele sunt în număr de 21, câte o travee pe rezalitele laterale, cinci pe cel central şi câte şapte pe fiecare faţada a corpurilor paralele cu aliniamentul străzii.

vedere de la începutul secolului al XX-lea

fotografie din 2004

Ferestre sunt dreptunghiulare, la parter ele terminându-se în semicerc, pe când la etaj ele au un anacadrament simplu şi o cornişă profilată. Pe faţada secundară se pot observa astăzi intervenţii realizate de-a lungul timpului.

fotografie din 2004

Portalul este format din două coloane circulare angajate, cu secţiunea micşorându-se pe înălţimea frontonului. Frontonul este unul triunghiular dar rupt. Ancadramentul este unul semicircular cu ecuson pe cheia de arc şi cu decoraţie tip cartuş, pe lunetă. Uşa este realizată în lemn fiind structurată în două canaturi şi o supralumina, geamurile fiind din sticlă cu un grilaj de fier aplicat deasupra.

imagine structurii principale, portalul şi ferestrele precum şi acoperişul clădirii. fotografie din 2004.

imagine a parcului Elisabeta şi a clădirii finaţelor. secolul al XX-lea

Acoperişul este realizat în funcţie de poziţia corpurilor faţă de aliniamentul străzii. Astfel pe corpurile cu coama perpendicular pe faţada principală, acoperişul este format din patru ape, pe când la corpurile paralele cu aliniamentul faţadei el este realizat în două ape. Pe acoperiş sunt aplicate lucarne ci golul circular. Pe coama corpului central se regăseşte un grilaj din fier forjat cu decoraţiune vegetală.

faţada interioară a clădirii, tipurile de ferestre şi alte strcturi adiacente. fotografie din 2004.

Boltirea este realizată prin lipirea de bolţişoare. Sacra interioară este structurată în jurul unei coloane din fier forjat circulară ce se întinde pe întreaga înălţime a casei scărilor. Scările sunt realizate în piatră, balustrada fiind de fier, iar mâna directă din lemn, având o structură circulară.

fototgrafie din 2004

imagine a străzii Schewis (actuala Victorie) cu parcul Elisabeta şi cu clădirea administraţiei finaciare actualul sediu 2 al Primăriei SIbiului. imagine de la începutul secolului al XX-lea

fotografie din 1930, la colţul străzii Emil Cioran cu bulevardul Milea şi piaţa Unirii (actualele denumiri ale locaţiilor) se afla în 1930 o benzinărie, considerată a fi prima din oraşul Sibiu. încă se pot observa urmele citadelei.

Distribuie articolul:

15 comentarii

  1. Mie drept sa spun nu imi place zona aia.Pacat primaria este cu totul altfel ca si arhitectura decat celalalte.Ramada si Ibis sunt prea moderne,dumbraba este sub orice critica este ca un targ urat si vechi,ar trebui modernizate toate toate in zona aia.Trebuie sa fie aproape cam aceiasi arhitectura si cam aceiasi marime.Dar am citit in ziar ca anul acesta va moderniza fatada si acoperisul macar atat.Sunt curios cum va arata.O seara buna!

  2. Razvan, te-ai gandit vreodata sa scoti o carte cu istoria asta foto comentata a Sibiului? Cred ca ar fi o idee buna iar tu detii material. Adrian Stoia

  3. pt Adrian Stoia

    ar fi o idee, dar deocamdata mai sunt multe de facut ca sa pregatesc o asa lucrare. oricum, multumesc de idee.

  4. Este bine ce se intampla cu cladirile noi in sibiu parca nu se prea incadreaza in peisaj sunt multe nu stau acum sa le enumar.Dar sunt multe care nu isi au locul.Si unele chiar in Piata Unirii magazinul Dumbrava mai ales cum are decorul din exterior parca este un han saracacios.Imi pare rau sa spun asta dar ar trebui sa sa se desfinteze.Stiu ca sunt foarte multi comercianti dar ii poate muta in Obor unde le este locul.O seara buna!

  5. pt Alexandru

    zona e stricata de demolarea Cazarmii 90 care structura totul….adica, delimita zona istorica de cea noua. asa, ele se amesteca. Dumbrava a fost stricata de actualii proprietari dar sper sa isi recastige aspectul reusit ce l-a avut la inceput.

  6. Da Dumbrava ar trebui sa se schimbe cu totul.Dar ma bucur ca anul acesta am auzit ca se va renova.Primaria veche o sa se renoveze anul acesta asai?O seara buna!

  7. Te-ai mai uitat peste ideile mele sa stii ca astept cu nerabdare la raspunsuri.Te apreciez foarte mult sa stii tu esti un exemplu pt noi tinerii.

  8. pt alexandro

    multumesc pentru cuvinte

  9. pt alexandro

    nu cred ca se va renova, nu am informatii in acest sens.

  10. Asa scria in bugetul local.Apai nush daca zici ca nu poate la anu o sa se faca renovarea totala.Oricum parca zicea ca numai exteriorul si interiorul doar la anu.Dar asteptam si vedem!Salut

  11. pt alexandro

    sunt foarte putini bani in bugetul de acest an.

  12. posibil ca data de 1908 sa fie corecta. gravura din 1883 nu arata aceeasi cladire, configuratia pare alta – nu rezalit axial, nu marcarea extremelor prin acoperis, planimetria actuala arata ca simetria este doar la nivelul fatadei principale fata de cladirea din 1883 ce arata o structura mai regulata ce determina curtea interioara …

  13. pt adrian

    asa zic si eu……si eu cred ca a existat o cladire, mai veche, care usor, usor a tot fost demolata cam intr-o suta si ceva de ani. actuala cladire au construt-o in 1908 si apo a ramas doar ea prin anii 60 – 70.

  14. Crud este c totul se intampl chiar cu acordul autorit ilor locale ele sunt cele care creeaz mun i de gunoaie la periferia ora ului. Pe dealul de la Cre i oara s-a format un adev rat mald r de r m i e unde zilnic ma inile Prim riei depoziteaz resturile menajere din ora precum i molozul din materialele de construc ii iarb crengi i tot ce se adun pe str zile din municipiu este depozitat pe dealul de la Cre i oara.

Raspunde-i lui Carabini Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*