5Oct

EŞECUL CAMPANIILOR

acest comentariu a fost publicat în Turnul Sfatului (aici)

Eşti pe stradă şi dintr-o dată te loveşte un bilboard ce te invită aţi descoperi o indentitae sau un lucru ce vrei să-l faci. Primeşti pe facebook un link şi cineva share-uieşte pe pagina ta o campanie careia din curiozitate îi dai „like”. Intrii pe site-ul campaniei şi începi să citeşti poveştile şi să admiri imaginile campaniei. Începi chiar să visezi.

Devii interesat, devii unul dintre cei care prin simpla urmărire a campaniei devine un participant în ea. O regăseşti peste tot. Bilboard-uri, ad-uri pe site-uri, tricouri în oraş, reclame filosofice la tv şi zornăitoare la radio, vedete ce o susţin. O impresionantă imagine, un mic univers ce astfel se deschide şi se iniţiază.

Mesajul este clar. Se doreşte a se construi ceva. Orice campanie fie că este umanitară, fie că este promoţională, fie că doreşte să trezească idei şi tendinţe într-o societate, indiferent de mărimea acesteia, îşi doreşte a realiza, a lăsa ceva în urma sa, a fi continuitate, a rămâne în mentalul colectiv.

Astfel eşti acaparat, eşti tot mai interesat şi doreşti a vedea ce va rămâne unde se va ajunge, ce doreşte a schimba această campanie şi evident vrei sa vezi ce va şi schimba.

Şi nimic. Campania se termină şi toată lumea revine la vechile obiceiuri şi la vechile momente. Campania nu a schimbat nimic, ea nu mai există.

De fapt aceasta este problema campaniilor (oricare ar fi ele şi oricare ar fi tipul lor). Nu lasă nimic după ele. Sunt strălucitoare şi glossy dar nu sunt gândite a rămâne cu ceva, cu un imbold, cu o idee cât de mică. Ele se bifează şi apoi nimeni nu mai ştie ceva de acea campanie. Zeci de campanii antifumat s-au desfăşurat, zeci de campanii pentru curăţenie şi zeci de campanii de înfrumuseţare sau de salvare a Bucureştiului, cred ca au existat în ultimii ani.

După ele nu a rămas nimic, decât nevoia unei noi campanii care să realizeze ceea ce celălalte zeci nu au reuşit.

Marele păcat al campaniilor din România este că ele sunt realizate de specialiştii în media şi comunicare şi doar de ei. Aceştia realizează impecabil partea de imagine, de prezentare a acesteia dar nu sunt cei care au obligaţia a reuşi atingerea scopului. Cei care trebuie să realizeze aşa ceva vin din altă parte a intelectualităţii, o parte care din păcate, încă, alege să stea în propriul turn de fildeş şi de a nu oferi ceea ce ei deţin şi celor care încă nici măcar nu ştiu că trebuie să cunoască ceea ce deţin.

După aceste patru luni în care am construit campania „10 Mari Sibieni” am înţeles că este mult mai important pentru reuşita campaniei şi atingerea scopului dorit să aduni energiile aduse în jurul ei, în realizarea unei continuităţi şi a unor elemente constante care astfel să menţină în mentalul colectiv nu neapărat imaginea şi celălalte elementele vizuale ale campaniei cât mai ales scopul ei.

Campania „10 Mari Sibieni” îşi va aloca majoritatea resurselor adunate (bani, idei, oameni, etc…) în realizarea acestei continuităţi. Ce înseamnă această continuitate? Înseamnă a reuşi a le prezenta marile personalităţi ale Sibiului şi ale istoriei sale. Înseamnă a reuşi a ajunge cu aceaste informaţii la câţi mai mulţi sibieni, astfel încât vom reuşi ca fiecare sibian să cunoască marii oameni din istoria locului.

Cum vom face acest lucru? Seminarii în şcoli, în licee, prezentări în cât mai multe locuri publice. Vom realiza materiale prin care sibienilor le va fi foarte uşor a afla aceste informaţii. Vom încerca a puncta şi a remarca locurile care se leagă de marii sibieni. Vom strânge semnături pentru ai îi memora şi omagia pe cei aflaţi în viaţă.

Numai prin realizarea acestora, voi avea satisfacţia de a fi reuşit o campanie care va lăsa ceva în urma sa.

Distribuie articolul:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*