4Aug

MIRON CRISTEA – 10 MARI SIBIENI

S-a născut la Topliţa în 1868. Studiază la Bistriţa, apoi la Năsăud şi în cele din urmă la Sibiu unde va urma atât studii liceale (la actualul colegiu Gh. Lazăr) cât şi cele universitare la Institutul Teologic pe care îl termină în 1890. În studenţie va fi secretarul societăţii studenţeşti „Petru Maior”.

Este numit profesor la Orăştie dar numai după un an este trimis de Mitropolia Ardealului de la Sibiu ca bursier la Budapesta. Aici a studiat literele şi filosofie. În 1895 obţine titlul de doctor în filologie.

Se angajează în administraţia mitropolitană de la Sibiu. În 1895 este secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului. Şapte ani mai târziu va fi numit consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului. Din această poziţie se va ocupa de construcţia catedralei metroplitane de pe strada Mitropoliei de astăzi. În aceeaşi perioadă se va implica în crearea băncii „Lumina” specializată în acordarea de burse elevilor şi studenţilor. A dezvoltat învăţământul de limbă română. A ctitorit şi a ajutat la construcţia a nenumărate biserici.

Miron Cristea împreună cu episcopul de Canterbury

Este hirotonit ca preot în 1900. Un an mai târziu va fi numit arhidiacon. În 1902 este hirotonit la Mânăstirea Hodoş-Bodrog (acum primeşte numele monahal Miron). În 1909 este numit episcop al Caransebeşului. Părăseşte Sibiul în această perioadă pentru a se ocupa de administrarea acestei regiuni. În 1919 va fi numit mitropolit primat al Bisericii din România întregită. El a fost primul şi de fapt unicul ce va ocupa acest scaun. El va fi cel care se va ocupa de unificarea bisericilor ortodoxe din România. Structura creată de el este cea care şi astăzi stă la baza administraţiei bisericii ortodoxe din România.

În 1925 va fi ales patriarh al României. A fost primul patriarh al României.

Miron Cristea inspectează Armata Română, în calitatea sa de prim ministru al României

Încă din studenţie va începe a colabora cu ziarul „Telegraful român”. Va scrie şi pentru alte ziare din Sibiu precum „Tribuna”. În 1898 este numit redactor al revistei „Telegraful român”.

În perioada sibiană se va implica ţi în viaţa politică a provinciei. Protestează împotriva procesului memorandiştilor, publicând un manifest. În 1905 este numit preşedintele secţiei de învăţământ al ASTRA. Din perioada sa astristă, ne rămâne Muzeul Asociaţiunii de Etnografie şi Artă. El va înfiinţa „Reuniunea română de muzică”.

Este unul dintre liderii mişcării de unificare a Transilvaniei cu România. Va merge la Bucureşti pentru a înmâna actul de unificare regelui României. După Unire, va fi senator de drept al statului. În 1927 va fi numit regent al regelui Mihai I al României pentru ca 11 ani mai târziu să fie numit prim ministru al ţării, pentru o perioadă de un an şi două luni.

Miron Cristea împreună cu Vasile Goldiş, Alexandru Vaida Voievod, Caius Brediceanu și monseniorul greco – catolic Iuliu Hossu la București, înmânând actul de Unire al Transilvaniei, primului ministru al României, Ion I. C. Brătianu

A publicat pe lângă lucrările teologice şi culegeri de folclor transilvan şi volume de corespondenţă. A fost membru al Academiei Române din 1919.

Moare la Cannes, în Franţa în 1939. În acel moment era, încă, prim ministru al României.

Distribuie articolul:

5 comentarii

  1. Ioan Gheorghe Ratiu

    Va felicit pentru pagina realizata.
    Referitor la fotografia cu membrii delegatiei care in 14 Decembrie 1918 s-a deplasat la Bucureşti pentru a înmâna actul de unificare regelui României. Potrivit rezolutiei Consiliului Dirigent al Transilvaniei din 12 Decembrie 1918 delegatia a fost formata din 4 membri, acestia pot fi identificati cu usurinta de la stanga la drepta: Vasile Goldis, presedintele delegatiei, episcopul ortodox Miron Cristea, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu si Alexandru Vaida-Voievod.A cincea peroana din fotografie nu a facut parte din delegatie.
    Cu stima,
    Ioan Gheorghe Ratiu, Brasov

  2. pt Ioan Gheorghe Ratiu

    va multumesc pt ganduri

  3. Ioan Gheorghe Ratiu

    A cincea persoana din fotografie, ultimul din dreapta este Caius Brediceanu, secretarul delegatiei.

  4. pt Ioan Gheorghe Ratiu

    modific…tai Goldis si adaug Brediceanu

  5. Ioan Gheorghe Ratiu

    Pentru rigurozitate, ordinea de la stanga spre dreapta este urmatoarea: Vasile Goldis, Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voevod si Caius Brediceanu.
    http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Caius_Brediceanu
    Va multumesc!

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*