20Iul

ALBERT HUET – 10 MARI SIBIENI

În textul ce însoţeşte blazonul lui Albert Huet, aflat pe unul din pereţii Bisericii Evanghelice, găsim expresia „Antiquis Styrpis”, referitoare la acesta şi la familia sa. El provenea din vechile familii săseşti ale Transilvaniei.

imagine presupusa a lui Albert Huet din 1592. pictura exista in capela Sf. Ladislau

În 1475, un studiu asupra situaţiei financiare a famililor de patricieni sibieni, ne descoperă un consilier numit în 1471 pe numele său Bartholomeus Huet.

Albert Huet s-a născut în 1537 la Sibiu. A studiat la Sibiu (la Colegiul Brukenthal) şi la Viena şi Praga. Aici va fi educat în spiritul curţii imperiale, habsburgice. Revine în oraşul natal, unde se va implica în politica locală şi în cea transilvăneană şi a saşilor.

blazonul familiei Huet de pe zidul Bisericii Evanghelice

La 40 de ani devine jude regal şi greav al saşilor, conducând destinele naţiunii germane pentru treizeci de ani. El îl va însoţi pe Istvan Bathory, principele Transilvaniei şi regele Poloniei la Krakowia pentru o scurtă perioadă.

Colaboratorii săi apropiaţi au fost primarii Sibiului, Georg Hecht şi Gallus Lutsch. În 1589 el va redacta un nou statut al oraşului, prin acesta stabilindu-se dreptul exclusiv al saşilor de a deţine propretăţi sau terenuri în cetatea noastră, drept ce se va menţine până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. În Dieta Transilvaniei de la Alba Iulia, el va statuta definitiv poziţia autohtonă a germanilor din principat („Oratio de origine et anno meritis Saxonum”).

În 1581 şi 1582 va coordona reorganizarea breslelor sibiene. Acelaşi lucru îl va face în 1596 cu sistemul de învăţământ. În vremea sa va fi montată prima fântână din Piaţa Mare, în 1584. tot el va muta biblioteca oraşului în administrarea gimnaziului (actualul Colegiu Brukenthal), mutând-o şi de facto în capela Sf. Ladislau.

aceasta vedere de la inceputul secolului al XIX-lea se poate observa fantana amenajata in perioada lui Huet (daca nu ca forma dar cu siguranta ca localizare)

Se va implica activ în fortificarea cetăţii, ajutând la construirea bastionului Porţii Cisnădiei (unde astăzi se află parcarea din faţa hotelului Continental Forum) în 1577 şi a porţii însăşi în 1594, precum şi în refacerea Turnului Sfatului în 1588. În 1604 se va finaliza şi bastionul Porţii Ocnei.

poarta Cisnadiei si Poarta Ocnei, picturi de Johann Bobel

Este perioada lui Mihai Viteazul acesta având nenumărate contacte economice şi politice cu Sibiul şi cu Universitatea Săsească (forul suprem administrativ şi judiciar al naţiunii germane). În 1595 principele îşi va adăposti familia la Sibiu, concomitent un corp militar al saşilor condus de Huet va participa la eliberarea Târgoviştii şi a Giurgiului. Judele a fost lăudat pentru calităţile sale militare.

Albert Huet va decide împreună cu Magistratul sibian să deschidă porţile cetăţii, mai mult ajutând financiar armata principelui român. Se va implica ulterior în conflictele Habsburgilor cu principii transilvani, făcând chiar faţă asediului lui Istvan Csaki între 1601 şi 1603.

batalia de la Selimbar, desen realizat de Georg Kopp

A murit la Sibiu în 1607, fiind înmormântat în interiorul Bisericii Luterane din piaţa ce astăzi îi poartă numele.

Distribuie articolul:

3 comentarii

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*