detaliu dintr-o gravura de la mijlocul secolului al XIX-lea, realizata de Adam Slowikowski. in spatele statuii sfantului Nepomuk se afla Casa Albastra. in aceasta reprezentare observam inexistenta timpanului in care acuma este incastrata stema orasului.
Pe locul actualei cladiri, in perioada medievala erau doua parcele apartinand famililor, Lutsch si Vette (si aceasta fiind originar din Gdansk). Georg Vette va cumpara si casa de alaturi (care aparţinea preotului Lutsch din Cristian), el apoi vanzand cladirile baronului Lambert von Moringer. Aceasta tranzactie s-a facut probabil dupa 1750 deoarece intre 1769 si 1783 baronul va face o serie de modificari.
o alta gravura, tot din secolul ala XIX-lea, ne arata deja modificari la aspectul cladirii. vedem timpanul amenjat (dar cu o fereastra in loc de stema orasului) si de asemenea vedem si fereastra rotunda de pe travee principala, astazi disparuta.
Cladirea actuala, in 1703, nu exista dupa cum arata pictura decapitarii lui Harteneck. Aici in 1768 se va deschide teatrul de comedie. Acesta va avea balcon, galerie si o loja tapetata cu picturi, aici avand loc nu numai spectacole de teatru ci si baluri sau concerte in posturile crestine. Apoi cladirea va fi transformata in locuinte. In 1769 casa se va dechide si spre strada Balului.
Casa Albastra si Palatul Brukenthal, fotografie din 1993.
In 1810, Magistratul va cumpăra pentru 30.000 de guldeni cladirea care in 1819 va primi denumirea de „Casa albastra a orasului”. Magistratul va hotara mai tarziu, ca pe frontonul cladirii sa fie aplicata din stucatura stema orasului asa cum vor face pe toate cladirile publice care erau in proprietatea Primariei. In 1844 isi va deschide in aceasta cladire, cursurile, Academia de Drept apoi intre 1858 si 1862 isi va avea sediul Societatea de Stiinte ale Naturii iar in 1862 deoarece Sibiul era din nou sediul administrativ al Transilvaniei, aici va fi sediul Dietei Transilvane. La inceputul secolului al XX-lea in aceasta cladire la parterul sau erau amenajate spatii comerciale. Unul era al magazinului „Servicii de masuri si greutati” iar cel de al doilea era al societatii „la Ducele de Reichstadt” .
Casa Albastra in 2008, dupa restaurarea cladirii de catre MNB. sursa: www.tribuna.ro
Astazi cladirea apartine Muzeului National Brukenthal. Noua conducere va restaura cladirea si va deschide aici galeria de arta romaneasca. Tot aici functioneaza birouri administrative si laboratoare de conservare – restaurare.
Casa Albastra, aspectul ei prezent. fotografie din 2008.
Faptul ca aceasta cladire a fost construita pe o cladire renascentista, ne spun ancadramentele renascentiste care se afla in casa scarilor la etajului I si in pasajul de acces al cladirii.
ancadramentul renascentist, incastrat in cladirea Casei Albastre. fotografie din 2005
Cladirea este formată din cinci corpuri. Primul este format dintr-un subsol, parter si doua etaje. Celelalte, fiecare, au cate un parter si doua etaje, doar al patrulea are un etaj. Fatada este tipica barocului tarziu cu sase axe, decorate cu elemente bosate, orizontale, cu un atic triunghiular unde este aplicata stema Sibiului. O gravura din secolul trecut ne dovedeste existenta unei ferestre circulare intre etaje, pe axul central, care devenea elementul unificator al ferestrelor centrale care erau in numar de patru. Acoperisul este in doua ape, mansardat in doua trepte, cu coama paralela pe aliniamentul strazii si cate doua lucarne pe fiecare laturi ale aticului, cu toate fiind in doua canaturi.
stema Sibiului, adaugata pe timpanul Casei Albastre. fotografie din 2004
Soclul prezinta ferestre la demisol. Acesta este delimitat de un brau la fel ca si parterul dar aici este profilat. Pe fatada laterala dinspre Casa Frankenstein, adică spre strada Balcescu, se afla o fereastra in doua canaturi, care este amenajata, involuntar marcand astfel existenta unei inaintari a Casei albastre fata de aliniamentul pietei.
poarta Casei Albastre si soblul cladirii. fotografie din 2005
ecusonul de deasupra portii cladirii Casei Albastre. fotografie din 2004
Incaperile sunt si ele cu bolti semicirculare cu penetratii in cruce tipice secolului al XVIII-lea, boltirea fiind la fel si la subsol. La celelalte corpuri camerele au bolti in cruce sau cu penetratii. Cladirea are doua case a scarilor, a doua fiind adaugata in ultimii 50 de ani. Cursiva este una tipică secolului al XVIII-lea fiind realizata din lemn. Balustrada si mana acesteia este din fier forjat decorata cu elemente geometrice. Casa scarilor in schimb este realizata completamente din piatra, balustrada este formata din balustrii.
casa scarilor. se pot observa atat elemente ale cursivei, cat si boltirea. fotografie din 2004
detaliu al curtii interioare. cursiva cladirii. fotografie din 2004
multumim frumos pentru expunere !cu ani in urma veneam aici la sedinte(actuala sala multimedia), fara sa stim nimic de valoarea imobilului !astazi venim la serviciu aici cu o cu totul alta viziune !
razvane, ca de obicei numai gafe. si detaliile te musca de nas la propriu. prima imagine este mai noua ca a2a. ia te dupa statuia sf nepomuk, lampadarele in jurul ei au fost amplasate in 1862 parca. deci a2a imagine ne arata fatada reala de secol 18(cea cu fereastra rotunda in mijloc intre etaje). si mai simplu: a2a imagine e facuta inainte de 1862, prima imagine e dupa 1862(undeva pe la 1870-80). nu mai zic de evolutia si aspectul vitrinelor la casa nr 6. uiti de detalii si datari razvan si faci f multe gafe si greseli in multe articole si datezi aiurea !
pt Alexxa28
am scris eu pe undeva ca prima fotografie este mai veche ca a doua? nu inteleg comentariul usor rautacios si ofensiv…..
te rog, altadata, critica greseli care chiar exista (daca o sa gasesti vreodata) si nu inventa greseli ca sa te dai importanta…
multumesc oicum pentru lecturarea articolelor.
‘o alta gravura, tot din secolul ala XIX-lea, ne arata deja modificari la aspectul cladirii. vedem timpanul amenjat (dar cu o fereastra in loc de stema orasului) si de asemenea vedem si fereastra rotunda de pe travee principala, astazi disparuta.’
pai indirect sugerezi ca prima poza ar fi mai veche ca a2a.
a2a poza este mai veche si arata fatada cladirii mai aproape de original.