25Apr

ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

CARL WOLFF

Una dintre figurile marcante ale vietii economice sibiene de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Carl Wolff este alaturi de Partenie Cosma unul dintre finantistii de valoare ai urbeii, care a lasat o adevarata mostenire in urma.

Casa Bancii de Economii. pictura de Hans Hermann.

Nascut la Sighisoara in 1849, studiaza Dreptul la Wiena si Heildelberg (in 1869 isi primeste aici titlul de doctor in Drept). La 22 de ani devine redactor al revistei Neue freie Presse din Wiena. Dupa trei ani revine la Sibiu si preia conducerea Siebenburgisch Deutches Tagesblatt. Din aceasta pozitie, va milita pentru recunoasterea completa a romanilor ca cetateni ai Imperiului si a sustinut relatiile economice cu Romania.

Casa de Economii, in planul secund, fotografie din 2008.

Dupa perioada jurnalistica, Carl Wolff devine directorul Casei de Economii din Sibiu. Din aceasta pozitie el se va implica in lansarea Societatii de Asigurari Transylvannia si apoi a cooperatiei Raiffeisen, in 1895. De altfel de la demersul lui Wolff de creare a creditului funciar se va naste intreg lant de astfel de structuri de creditare funciara, ajungandu-se la 185 de astfel de institutii financiare in 1927 in tot sudul Transilvaniei, fiind un element principal in cresterea productivitatii agricole a acestei regiuni, peste 20.000 de familii din mediul rural al sudului provinciei profitand de serviciile financiare.

Va sustine unele proiecte investitionale de anvergura ale Sibiului, cum a fost centrala hidro-electrica ce va deservi orasul incepand cu 1896. Impreuna cu Partenie Cosma va ajuta nenumarate alte afaceri ce necesitau energie electrica si va sustine alte proiecte importante pentru oras cum va fi introducerea tramvaiului in 1905. Pe langa proiectele sale financiare si de infrastructura (prin demersurile sale, Sibiul si implicit Transilvania devenind una din primele regiuni cu servicii electrice proprii din Europa), el se va apleca si asupra turismului, fiind un sustinator al dezvoltarii Paltinisului, ca statiune de iarna dupa modelul austriac.

Casa Bancii de Economii. fotografie de Emil Fischer.

In aceasta perioada se va implica si in viata politica si administrativa a orasului. Intre 1881 si 1887 a reprezentat minoritatea germana in Parlamentul National de la Budapesta. Prin calitatile sale de negociator va face sa schimbe planurile guvernului maghiar in ceea ce priveste reteaua de cale ferata a regiunii, conexand Sibiul cu restul tarii, prin o serie de noduri ferate, ce initial nu existau si fara e care orasul urma a fi izolat.

Va muri la Sibiu in 1929. A fost un adevarat pionier al timpului sau si un vizionar. Proiectele sale raman capitale pentru Sibiu si pentru Transilvania, ajutand la modernizarea orasului si a provinciei. Comunitatea ii va multumi dupa 1990, azilul de batrani, nou construit puratndu-i numele.

Distribuie articolul:

12 comentarii

  1. cinste lui Carl Wolff si multumiri pentru postare si comentariu , atat aici cat si in presa locala !eu am colectionat aproape toate articolele „Amintiri din Sibiu” !ma uit cu drag !

  2. pt mariana

    multumesc mult pentru aprecieri. inseamna enorm pentru mine…

  3. In Muzeul Energeticii Romanesti de la Hidrocentrala Sadu I puteti gasi informatii interesante despre Carl Wolff si proiectul salbei de hidrocentrale de pe Sadu. Orice clasa de gimnaziu ar merita sa viziteze Sadu I, e o experienta care nu se uita usor. Alaturi de imagini de epoca si tot felul de instrumente de masura si lampi vechi, de o planseta de proiectant, pe un birou al „coltului atelierului de proiectare” se afla „razuitoare” tatalui meu, o mica unealta pe care se ascutea virful creionului cu care s-au proiectat multe din instalatiile electrice sibiene (chiar si linia 20 kV Bilea). Mergeti si vedeti muzeul, e la 3 km de Comuna Sadu, pe Valea Sadului, merita!

  4. pt scouty

    ai dreptate in tot ceea ce ai scris. muzeul e fff frumos si chiar merita sa fie vizitat.

  5. Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    La Carl Wolff ar trebui accentuat ca EL a fost initiatorul electrificarii si al tramway-ului electric, nu numai un sustinator.
    Baia Populara=Volksbad acum Neptun (de ce? numele NU era de la comunisti, ci de la inceput, 1907 Volksbad, Baia-Poporului=Baia Populara) este alta initiativa de-a lui…
    Fondurile cum le-a obtinut?
    A convins populatia sa depuna la Hermannstaedter Sparkasse(infiintata 1841) si dobanzile sa fie DONATE unui fond comun national-sasesc…si populatia a avut incredere deplina..asa s-au facut banii in folosul comunitatii…

    In privinta cladirii Sparkasse=Casa de Economii, citez si traduc Hermann Fabini:Hermannstadt (2002), explicatii in text sustinute cu harta orasului, cu obiective numerotate:

    26.Casa lui Frank von Frankenstein.
    In sec XVII si pana la 1794 cladirea a fost in posesia familiei de Comites Saxones Frank von Frankenstein.
    La 1692 Comes Valentinus Frank von Frankenstein comanda picturile murale din sala mare in mijlocul cladirii, respectiv portretele Judecatorilor Regali (=Comites Saxones, n.n.) – incepand cu Marcus Pemfflinger. In 1731 casa este locuita de Consilierul-Cameral-Curial (Hofkammerrat) Baronul von Redenrisch. El dispune renovarea si completarea picturilor murale. La inceputul sec. XIX cumpara casa Contele Leopold de Bethlen, dispune daramarea ei si o noua constructie. In 1847 cumpara (noua) casa Hermannstaedter Allgemeine Sparkassa (Casa Generala de Economii din Hermannstadt/Sibiu) pentru suma de 36.000 de Guldeni (SigerusI/69,II/98)(= Sigerus: Vom alten Hermannstadt, vol. I respective II. in total sunt 3 de fapt).

    (din:) Hermann und Alida Fabini: Hermannstadt. Portraet einer Stadt in Siebenbuergen, Monumenta Verlag Hermannstadt &AKSL=Arbeitskreis fuer Siebenbuergische Landeskunde e.V. Heidelberg, ed. 3 refacuta, 2003.(Cartea, cu imens de multe poze, se gaseste in Sibiu de vanzare la Humanitas si la editura autorului pe str. Tipografilor).

    (Mda, acolo in Piata Mare unde era casa Frank von Frankenstein, apoi Sparkasse, a fost in ultima vreme Cofetaria Perla).

    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

  6. Lucrarea lui Hans Herman este pictura? Pare mai degraba un desen.

  7. pt Ioana

    merci de corectura, asa este.

  8. Felicitari pentru articolele privind istoria orasului Sibiu!

  9. pt Gabriela

    multumesc mult…

Raspunde-i lui razvancpop Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*