patrician sibian din secolul al XVII-lea
Multi sibieni pot numi un primar istoric al orasului. probabil ca majoritatea ii pot identifica pe Haller, pe Hecht, pe Altemberger, etc… Pe langa acesti mari oameni ai cetatii, sunt si altii, ale caror mandate sunt si astazi importante pentru Sibiu. Am ales sa va prezint realizarile a doi astfel de primari, mai putin cunoscuti. Unul din perioada Renasterii, Simon Miles, iar celalalt de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Wilhelm Edler von Hocmeister.
SIMON MILES
Simon Miles a fost primar al Sibiului pentru o perioada de zece ani, intre 1566 si 1576. Este perioada lui Petrus Haller si Georg Hecht, a lui Matthias Armbruster si Johannes Wayda, patru dintre marii primari ai Sibiului dar si a comitilor Markus Pempflinger si Albert Huet. Simon Miles a fost primar in timp ce Augustin Hedwig a fost comite al sasilor. El provenea din familiile de patricieni a orasului, fiind inainte vilic al orasului intre 1560 si 1561, iar apoi jude scaunal intre intre 1562 si 1565. La moartea sa in 1576, corpul ii va fi inmormantat in Catedrala Sf. Maria (astazi piatra funerara o puteti admira in Ferula catedralei).
In perioada sa, Sibiul isi mentine rolul politic si administrativ cheie pentru intregul principat, Dieta desfasurandu-si lucrarile aici in 1566. Principele Ioan Sigismund al II-lea, va veni la Sibiu in 1568. Primii principi ai Transilvaniei vor ajuta in mai multe cazuri cetatea. Ioan Sigismund al II-lea a oferit in 1570 impozitul pe terenuri pentru urmatorii trei ani iar Stefan Bathory ofera mai intai in 1571, 437 de guldeni in bijuterii iar in 1572, inca 797 de guldeni pentru reconstructia fortificatiilor.
Turnul Pielarilor, refacut in 1570. fotografie din 2003
Este perioada cand cetatea incepe sa se refaca dupa razboiul civil ce a cuprins principatul dupa prabusirea regatului Ungariei in 1526. In perioada lui Miles, Magistratul cumpara, in 1568, arsenalul orasului, localizat in actuala Piata a Armelor, iar doi ani mai tarziu este finalizat bastionul portii Turnului. Sunt reconstruite turnurile Pielarilor, Panzarilor si a Tesatorilor. In 1570, Magistratul redacteaza un nou regulament de stingere a incendiilor.
Doua sunt evenimentele majore ce marcheaza mandatul primarului Miles. In 1570 are loc cel mai devastator incendiu al cetatii Sibiului. Sunt distruse 1303 cladiri. Multe din fortificatiile orasului sunt afectate. Donatiile principilor sunt oferite cu scopul reconstructiei cetatii dupa acest incendiu.
cetatea fortificata a Biertanului, sediul pentru 400 de ani a Episcopiei Evanghelice a Transilvaniei. fotografie din Enciclopedia Romaniei din 1938.
In 1571 episcopia protestanta a Transilvaniei decide sa isi mute sediul administrativ din Sibiu in cetatea fortificata a Biertanului, de unde va reveni inapoi de abia la mijlocul secolului al XIX-lea.
WILHEM EDLER von HOCHMEISTER
Primarul Edler a condus si el Sibiul pentru o perioada de zece ani (asemeni primarului Miles) intre 1884 si 1894. El provine din familia Hocmeister, una din familile importante ale istoriei Sibiului.
harta Sibiului in 1884, la inceputul mandatului lui Wilhelm Adler von Hocmeister.
Mandatul sau poate fi caracterizat drept unul a construirii intregului oras. Se construiesc multe cladiri publice, iar noile cartiere se dezvolta rapid. In 1885 hotarele orasului sunt masurate rezultand a avea sapte mile (astazi are 46 de mile), populatia fiind de cca. 20.000 de persoane. Astfel in 1884, patinoarul va fi electrificat. In 1885 este infiintat cazinoul ungar iar un an dupa este deschisa Casa de economii postala a Ungariei. Tot in acelasi an se contruieste un turn in Piata Bastionului dat in folosinta pompierilor. Terenul din zona bastionului Haller este parcelat si dat spre folosinta in 1886. Lucrarile in zona sunt continuate cu regularizarea pantei dintre Gara si strazile Magheru si Av. Iancu. In Subarini se amenajeaza drumul pana in Padurea Dumbrava. In 1891 este betonat canalul din fata actualului hotel Continental Forum. Apar noi strazi iar Primaria preia in administrare bastionul Haller. In 1892 se amenajeaza terenul din zona Pietei Cluj. Cale ferata este deschisa spre Avrig si Cisnadie. In 1886 se deschide scoala primara romaneasca de fete din strada Saguna. Se redeschide teatrul orasului in 1887. Un an mai tarziu se deschide brutaria de pe strada Turnu Rosu (cunoscuta de sibieni si astazi drept „Manotanta„) fiind prima ce functiona pe baza masinilor cu aburi. Prima linie telefonica este deschisa in oras in 1885.
cladirea Comandamentului militar al armatei imperiale, fotografie din 2008
Armata isi deschide noi cazarmi in 1891 si 1892 (este vorba de cele de pe bulevardul Milea respectiv Calea Dumbravii). Tot in 1892 noua cladire a Comandamentului militar (unde astazi este agentia CFR de pe Balcescu). Aceeasi armata isi muta poligonul de tragere din Dumbrava Sibiului in Gusterita.
cazarma militara de pe Calea Dumbravii. fotografie din 2004
Un fapt mai putin fericit pentru orasul nostru a fost decizia din 1884 a guvernului Ungariei de a desfiinta Academia de Drept, cea care a dat studenti ca George Baritiu sau Simion Barnutiu. Un an mai tarziu este desfiintata si Judecatoria de jurati. In acelasi an este reorganizat serviciul de paza si a vecinatatilor. Tot in lantul desfiintarilor, in 1891 sunt desfintate si vecinatatile cetatii medievale. In anul 1893 moare episcopul G. D. Teusch, episcopul Bisericii Evanghelice din Transilvania (al carui statuie o gasim in Piata Huet), in locul sau fiind numit Friedrich Muller.
O serie de asociatii isi pronesc sctivitatea in aceasta perioada. Le amintim pe cele a femeilor evanghelice, a biciclistilor, a igienei si a ocrotirii detinutilor.
statuia episcopului G. D. Teusch din fata Catedralei Evanghelice Sf. Maria. fotografie din 2005
Primarul se va retrage din functie in 1894, in locul sau fiind numit Josef Drotleff. Comitii sasilor in perioada mandatului sau fiind Moritz von Brennerberg, Gustav Thalmann si interimar contele Andreas Bethlen, ministru al Agriculturii in regatul Ungariei, acesta fiind primit in oras cu mult fast.
Domnule Răzvan Pop, o pată pe imaginea oraşului Sibiu o reprezintă bulevardul care poartă numele criminalului comunist Vasile Milea. Vă cer sprijinul pentru schimbarea acestei denumiri, această idee fiind susţinută acum şi de ziarul „Adevărul”. Argumente la http://wp.me/pjejF-1Sc , unde puteţi vedea şi ordinul dat de Vasile Milea în decembrie 1989.
Stimate d-lePop, am rugămintea de a verifica dacă aveţi cumva imaginile primarilor Gustav Kapp şi a lui Mathias Armbruster. La cel din urmă îmi trebuie şi anul/locul naşterii şi al decesului. Dacă le aveţi aş rămâne îndatorat dacă mi le-aţi trimite. Poza lui Kapp este şi la muzeul Brukenthal dar vor bani pentru ea.
Cu respect!