11Apr

ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

STRAZILE PIERDUTE ALE CETATII

La tot pasul auzim povesti si legende legate de pasaje, ulite sau cladiri pierdute ale Sibiului. Marea majoritate sunt simple povesti, inventii ale unor informatii prea putin clarificate si transmise din gura in gura.

Daca unele au totusi un sambure de adevar (dar revin asupra lor altadata), unele chiar au existat. De aceasta data ma opresc asupra strazilor pierdute ale cetatii.

acestea sunt harti ale cetatii medievale, realizate in 1692, 1914 si 2007. daca le analizati atent puteti si voi observa diferentele si modificarile survenite asupra aspectului cetatii.

Una dintre cele mai cunoscute a fost Ulita Calugarilor. Ea este considerata a fi una dintre cele mai vechi strazi ale localitatii sibiene. Se presupune ca la inceput era unul din drumurile ce lega localitatea din lunca Cibinului cu fortificatia sibiana. Odata cu amenajarea manastirii Sfantului Spirit (azilul de batrani de pe strada Azilului, de astazi) ulita va fi integrata in complexul monahal si va deveni un drum de legatura intre manastirea prorpiu zisa si biserica parohiala Sf. Maria de pe deal (astazi catedrala evanghelica). Secularizarea manastirii a facut ca drumul sa ramana intr-o stare secundara, fiind folosit rareori. Ulita s-a infundat dar cursul ei a ramas si chiar si astazi poate fi urmat de catre sibienii curiosi de istoria lor. Pentru o mai buna localizare, mergeti catre „Weinkeller” prin Turnul Scarilor si drumul va va duce direct catre Biserica Azilului (asta daca reusiti sa sariti garduletul si sa scapati de caine).

ramasite ale Ulitei Calugarilor. fotografie realizata in 2009. zidul a fost restaurat in perioada 2002 – 2005. se presupune ca face parte dina treia centura de fortificatie a cetatii. zidul din dreapta apartine unei anexe a fostei manastiri.

Un alt presupus drum disparut (desi explicatia am auzit-o doar de la cativa arhitecti dar dovezi clare nu am gasit) ar fi legat Piata Mica cu Ulita Calugarilor. Intre cladirea de pe strada Ocnei nr. 1 si cladirea ce leaga Piata Mica cu Piata Huet (unde se afla magazinul Art Antic) se afla un culoar (astazi ocupat de dependinte ale cladirilor vecine) ce duce spre Ulita Calugarilor, in spatele Bisericii Azilului unde se spune ca la mijlocul secolului al XIX-lea era un mic parculet aranjat de batranii azilului de batrani. Repet, aceasta informatie nu a fost verificata pana acest moment, de aceea nu trebuie sa o luati ca o informatie sigura.

acesta este locul unde ulita porneste dinspre pietele Huet si Mica. fotografia este realizata in 2005

unii arhitecti presupun ca ulita pornita dinspre Podul Minciunilor se termina aici, unde pe vremuri era amenajat un parculet. in drepata fotografiei incepe ulita Calugarilor.

Un drum foarte important in perioada medievala, ocolea Piata Mica (fortificata in acel moment) si lega strazile deja trasate ale Orasului de Sus cu Orasul de Jos din Piata Mare spre Piata Aurarilor. Odata cu dezvoltarea orasului si cu constructia a tot mai multe case si odata cu deschiderea Pietei Mici, drumul nu mai era atat de necesar pentru a ii lega pe cei care treceau dinspre Orasul de Sus spre Orasul de Jos. Se poate presupune ca dezvoltarea Pietei Aurarilor sa se fi realizat si din cauza drumului acesta ce se descarca in aceasta zona. Astazi traseul vechiului drum medieval se mai poate observa el porneste din curtea casei de pe Avram Iancu nr. 1 prin spatele caselor de pe peretele estic al Pietii Mici (mergeti in curtea Muzeului de Farmaciei si a barului Bohemian Flow si iscoditi) si apoi da in Piata Aurarilor prin curtea casei de la nr 20.

daramaturile din fata sunt ale dependintelor fosteei farmacii. cladirea din spate este nr. 5 de pe strada Av. Iancu. in josul ei se afla vechiul drum medieval. fotografia este realizata in 2004.

aceasta este curtea cladirii din Piata Aurarilor, unde drumul se termina. fotografie realizata in 2005.

Un alt drum disparut unea strada Avram Iancu cu strada Gen. Gh. Magheru. Drumul se poate vedea pe hartile istorice ale Sibiului, chiar si in prima harta realizata in 1692. Probabil ca el data din perioada parcelarii celor doua strazi (sfarsitul secolului al XIII-lea). Astazi drumul este transformat in doua curti interioare si il puteti observa intrand in Casa Bobel de pe strada Avram Iancu.

Casa Bobel, inainte de restaurare. se presupune ca partea de cladire, aici renovata in culoare deschisa, ar fi construita exact pe traseul vechii strazi. fotogradie realizata in 2004.

detaliu din harta lui Mirando Visconti din 1692. se poate observa strada care taia insula urbana dintre cele doua strazi mai sus amintite. ea probabil ca lega drumul ce venea din Orasul de Jos (astazi Pasajul Scolii) cu strada Filarmonicii, ce ducea direct la fortificatii.

O alta ulita, ce se poate observa in hartile istorice, lega si ea strada Gen. Gheorghe Magheru cu strada Selarilor si se asemana cu ulita ce si astazi leaga cele doua strazi. Probabil ca strada a fost inchisa si odata cu constructia manastirii Ursulinelor.

detaliu din harta lui Mirando Visconti din 1692.se pot vedea cele doua biserici (a franciscanilor si a dominicanilor/ ursulinelor) si cele doua stradute ce le legau, dintre care una a disparut.

Dupa cum stiti in anii `80, o parte a cetatii medievale a fost demolata de catre comunisti si cu ea doua strazi medievale. Strazile se numeau Knopf (probabil buton) si Anna (asa sunt ele denumite in harta Sibiului din 1914). Ele erau unde astazi sunt construite blocurile dintre 9 Mai – Constitutiei si Regele Ferdinand.

detaliu din harta din 1692. harta arata aici cele doua strazi, astazi disparute

Acestea sunt strazile pierdute ale cetatii medievale. Daca am omis vreuna, atentionati-ma. Daca doriti sa continui cu cartierele Josefin, Terezian si Lazaret, unde descoperim cateva strazi care astazi nu mai sunt, acelasi lucru va rog, atentionati-ma.

Distribuie articolul:

11 comentarii

  1. fain articol.
    mi-ar placea sa iti arat studiul meu istoric legat de situl de diploma. incerc sa-l salvez intr-un format lizibil si data viitoare cand vin pe-acasa (aprox. 2 luni, dupa ce termin definitiv facultatea) sper sa ne vedem si sa discutam…

  2. Felicitări pentru articol!

  3. razvan, chiar te rog sa continui si cu strazile din cartiere :)

    p.s. ce sti de legatura dintre pta mare (turnul sfatului) si magheru, prin curtea unde si astazi se mai gasesc (deocamdata) sine de tramvai (banuiesc)? s-au facut mai multe „studii” acolo, cladirile din curte au fost majoritatea cumparate si renovate recent (viitor hotel)… strada asta se va deschide vreodata? sinele de tramvai se vor pune in valoare sau dimpotriva?

  4. pt Tudor

    din cate stiu acelea nu sunt linii de tramvai de transport de persoane, ci de linii pentru vagonete. din cate informatii am se pare ca acolo a fost o fabricuta (unde pe vremuri era magazinul de mobila). nu am gasit o harta care sa arate ca acolo ar fi fost o straduta….

  5. acolo era depozitul ICSMI (intreprinderea comerciala de stat marfuri industriale).De aici erau aprovizionate toate magazinele cu specific „marfuri industriale” pana in anul 1990 adica aparatura electrica, electronica, sanitare,jucarii,etc. Sinele sunt intr-adevar pentru vagonete care duceau marfa din strada, de la camioane, in depozit.

    Sunt lucruri foarte interesante in evolutia orasului. Strazile „pierdute” este unul dintre ele.

    Un alt subiect interesant ar fi „ce a avut si ce a pierdut” orasul Sibiu.
    De exemplu: zidurile si turnurile de aparare.
    Sibiul era inconjurat complet de ziduri, avand 4 porti principale si 4 porti secundare si 60-70 turnuri.
    Astazi se mai pastreaza doar 20 de turnuri si din zidul de aparare a mai ramas foarte putin.

    Daca va uitati pe harta din 1692 se observa ca Sibiul era inconjurat de lacuri.
    Intrebare: oare cum ar fi aratat astazi Sibiul daca sasii nu s-ar fi grabit sa sece TOATE lacurile in 1781?

  6. buna intrebare asta cu lacurile :)

  7. pt Silviu si Tudor

    multe dintre lacuri erau artificiale, necesare fortificarii orasului. Oricine ar fi fost in locul sasilor, probabil ar fi facut acelasi lucru.

    Orasul se dezvolta, lacurile nu isi mai aveau rost, Sibiul se racorda noilor conceptii urbanistice. Sa nu ne imaginam ca Sibiul era o mica Venetie.

  8. Hartile astea sunt publicate intr-o carte de istorie. Poti sa imi spui numele ei exact ? Am nevoie de carte pentru un studiu despre fortificatiile din sibiu. Te rog mult! Mersi

  9. pt Cristiana

    nu, nu sunt publicate intr-o carte. Cateva sunt publicate in diferite articole. Din pacate.

Raspunde-i lui Cristiana Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*