22Feb

ANGELA PRESEDINTE!!!

Angela Carabasu, presedinte CSL Sibiu

Sambata a avut loc Adunarea Generala a studentilor liberali din Sibiu.

Pana acum CSL Sibiu a existat exclusiv si nu mai prin eforturile lui Roberto Dietrich. In rest nu a existat nimic. Sub indrumarea aceluiasi Roberto Dietrich si a presedintelui TNL Iulia Basaraba, tinerii liberali din Sibiu s-au mobilizat si au ales o noua conducere. Putem spune ca ei practic au reinfiintat CSL-ul in Sibiu, vechiul birou nemai functionand de mai bine de un an jumate.

Noul presedinte, pe numele ei ANGELA CARABASU, este student in anul III la Jurnalistica. Angela este membra a PNL din 2006 remarcandu-se pentru excelenta ei organizare si pentru efotul depus in campaniile electorale.

Eu personal, asa cum am facut-o la alegeri ii mai multumesc odata lui Roberto Dietrich, pentru ca fara el nu mai exista CSL Sibiu.

Roberto Dietrich, vicepresedinte al CSL Romania

Ii multumesc si Angelei pentru tot ceea ce a facut pentru PNL si pentru ajutorul ce mi l-a oferit de fiecare data cand am rugat-o. Sunt convins ca CSL Sibiu a intrat in sfarsit pe maini bune si ca se va auzi tot mai des de ei asa cum am prevazut si s-a si intamplat in cazul TNL.

PS: Cristi merci pentru pozele facute!!!

Distribuie articolul:

14 comentarii

  1. Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98
    PONT1, ponți, s.m. (La unele jocuri de noroc) Pontator2. – Din fr. ponte.
    Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98
    PONT2, ponturi, s.n. I. 1. (Fam.) Aluzie răutăcioasă, ironie, împunsătură. ♢ Expr. A vorbi în ponturi = a da să se înțeleagă, a sugera; a vorbi în pilde. A bate (cuiva) pontul = a face (cuiva) aluzie la ceva, a-i da (cuiva) să înțeleagă ceva. 2. (În limbajul jucătorilor de cărți) Numele uneia dintre cărțile de joc (considerată de obicei cu cea mai mare valoare); p. ext. prilej favorabil (la joc). ♢ Expr. A-i face (cuiva) pontul = a înșela (pe cineva). (Fam.) A vinde (cuiva) pontul = a dezvălui (cuiva) un secret prin care poate obține un avantaj, un profit. II. (Înv.) 1. Punct (în spațiu sau în timp); limită. ♢ Loc. adv. (Fam.) La pont = la momentul potrivit, la timp, la țanc. ♢ Expr. A pune pont = a hotărî, a fixa locul potrivit pentru ceva. 2. Articol, paragraf dintr-o lege, dintr-un statut, dintr-o convenție; p. ext. legea, statutul etc. respectiv. ♦ Condiție de învoială agricolă impusă țăranilor în trecut. 3. Problemă sau parte a unei probleme în discuție; idee, principiu care stă la baza unei discuții; punct. – Din magh. pont.
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    PONT s. pontator, (rar) pontagiu, (înv.) pontaș. (~ la unele jocuri de noroc.)
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    PONT s. v. apucătură, articol, capitol, capriciu, chef, comportament, comportare, conduită, deprindere, extras, fandoseală, fantezie, fason, fiță, fragment, maimuțăreală, maniere, moft, moravuri, naz, năravuri, obiceiuri, ocazie, paragraf, pasaj, poftă, prilej, prosteală, punct, purtare, sclifoseală, toană.
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    pont s. m., pl. ponți
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    pont (ironie, carte de joc, paragraf, lege, punct) s. n., pl. pónturi
    Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
    PONT1 ponți m. v. PONTATOR. /<fr. ponte
    Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
    PONT2 ~uri n. 1) fam. Aluzie răutăcioasă; vorbă înțepătoare; împunsătură. ♢ A vorbi în ~uri a da de înțeles. 2) Carte de joc considerată ca având valoarea cea mai mare. ♢ A vinde cuiva ~ul a destăinui cuiva un secret în schimbul unui câștig. 3) înv. Punct care fixează o limită (în spațiu sau în timp). ♢ La ~ la momentul oportun; la țanc. /<ung. pont
    Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER
    pont (-turi), s.n. – 1. (Înv.) Paragraf, articol, capitol. – 2. Moment oportun, punct fix. – 3. Aluzie personală, insinuare. – 4. (Arg.) Loc de unde se poate fura ceva. Lat. punctum, prin intermediul mag. pont (sec. XVII). – Der. ponta, vb. (a miza la jocuri), din fr. ponter; pontator, s.m. (pontagiu, pontaș); pontui, vb. refl. (Mold., a se ciorovăi); pontoarcă, s.f. (Arg., cheie), pare formație glumeață din pont și întoarce „a se răsuci”; împontori, vb. (Bucov., a jigni).

    Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98
    RÂNJÍT, -Ă, rânjiți, -te, adj. Care rânjește (2) (întruna). – V. rânji.
    Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98
    RÂNJÍ, rânjesc, vb. IV. Intranz. și (reg.) refl. 1. (Despre animale) A-și arăta amenințător dinții, a mârâi arătându-și dinții. 2. (Despre oameni) A-și arăta dinții într-o grimasă de răutate, de batjocură, de prostie etc. ♦ A râde silit, forțat, fără veselie. ♦ (Rar) A-și bate joc de cineva. – Din bg. rănža „a mârâi”.
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    RÂNJÍ vb. (livr.) a ricana, (reg.) a se târși, (prin Transilv.) a hârgi, a se jimba. (Ce ~ așa?)
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    RÂNJÍ vb. v. destrămá, deșira, râde.
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    rânjí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rânjésc, imperf. 3 sg. rânjeá; conj. prez. 3 sg. și pl. rânjeáscă
    Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
    A RÂNJ//Í ~ésc 1. intranz. 1) (despre unele animale) A-și strâmba gura arătându-și dinții și mârâind amenințător. 2) (despre oameni) A-și schimonosi fața într-un râs nefiresc. 2. tranz. : A-și ~ dinții a-și arăta dinții prin-tr-o grimasă. /<bulg. rănža
    Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER
    rînjí (rânjésc, ít), vb. – A disprețui. Sl. rĕgati (Tiktin). Sec. XVI, înv. – Der. rînjitor, s.m. (înv., disprețuitor).
    Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER
    rînjí (rânjésc, rânjít), vb. – 1. A-și arăta dinții. – 2. A avea un rîs sardonic. – Megl. rănges, răngiri. Bg. rămžă, din sl. ręgnąti (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 313; Byhan 329; Conev 56; cf. Densusianu, Hlr., 258, 269). – Der. din lat. ringĕre (Koerting 8091) nu este posibilă. – Der. rînjet (var. rînjit, rînjitură), s.f. (rictus); rînjeală, s.f. (rictus); rînjitor, adj. (crispat).

    RẤNJET, rânjete, s.n. Grimasă de batjocură, de răutate sau de prostie, care strâmbă figura cuiva și îi descoperă dinții; râs sau zâmbet răutăcios, sarcastic, prostesc; rânjitură, rânjire. ♦ Manifestare de furie sau de amenințare la unele animale, care constă mai ales din arătarea dinților. – Rânji + suf. -et.
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    RÂNJET s. rânjeală, rânjire, rânjitură, (livr.) ricanare.
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    rânjet s. n., pl. rânjete
    Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
    RÂNJET ~e n. 1) (la oameni) Zâmbet sarcastic, care descoperă dinții și schimonosește fața. 2) (la unele animale) Arătare a dinților, însoțită de obicei de sunete caracteristice, vădind o amenințare. /a rânji + suf. ~et
    INSIGNIFIÁNT, -Ă, insignifianți, -te, adj. (Livr.) Care nu înseamnă nimic, fără însemnătate; neînsemnat, neimportant. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. insignifiant.
    Sursa : DEX ’98

    INSIGNIFIÁNT, -Ă adj. care nu înseamnă nimic; neînsemnat. (< fr. insignifiant)
    Sursa : neoficial

    INSIGNIFIÁNT adj. v. mărunt, neimportant, neînsemnat, oarecare.
    Sursa : sinonime

    insignifiánt adj. m. (sil. -fi-ant), pl. insignifiánți; f. sg. insignifiántă, pl. insignifiánte
    Sursa : ortografic

    INSIGNIFIÁN//T \~tă (\~ți, \~te) 1) Care nu este semnificativ; lipsit de însemnătate; nesemnificativ. 2) Care nu prezintă nici un interes; lipsit de originalitate. Tip \~. [Sil. -sig-ni-fi-ant] /insignifiant
    Sursa : NODEX

    INSIGNIFIÁNT, -Ă adj. Neînsemnat; care nu înseamnă nimic. [Pron. -sig-ni-fiant. / < fr. insignifiant]

    POANTÁ vb. I. v. ponta3.
    Sursa: DEX ’98 | Trimisă de ana_zecheru, 26 Mar 2004 | Greşeală de tipar
    POÁNTĂ, poante, s.f. 1. Momentul cel mai de efect, punctul culminant al unei glume, al unei epigrame, al unei anecdote; ceea ce dă expresie, vioiciune unei opere literare sau artistice. 2. Extremitatea de jos a labei piciorului, locul de articulare al degetelor; vârf. ♦ Porţiune a piciorului cuprinsă între gleznă şi degete. ♦ Poziţie în baletul clasic, executată de obicei de femei, care constă în ridicarea şi deplasarea pe vârful degetelor şi cu falangele bine întinse, cu ajutorul unor pantofi speciali legaţi de gleznă. ♦ (La pl.) Papuci speciali, cu vârful alungit şi întărit, pe care îi poartă balerinele legaţi de gleznă. – Din fr. pointe.
    Sursa: DEX ’98 | Trimisă de ana_zecheru, 26 Mar 2004 | Greşeală de tipar
    POÁNTĂ s. (COR.) vârf. (Dansează pe ~e.)
    Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar
    poántă s. f. (sil. poan-), g.-d. art. poántei; pl. poánte
    Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar
    POÁNT//Ă1 ~e f. Partea cea mai spirituală a unei glume sau a unei anecdote. /<fr. pointe
    Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 |
    POÁNT//Ă2 ~e f. 1) Poziţie de bază în baletul clasic, executată de balerine, constând în ridicarea şi deplasarea pe vârful degetelor. 2) Vârf tare al pantofilor de balet. /<fr. pointe
    Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 |
    poántă (poánte), s.f. – Vorbă de duh, glumă rafinată. Fr. pointe. Cf. pont.
    Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 19 Aug 2008
    POÁNTĂ s.f. I. Partea cea mai hazlie, de efect, dintr-o glumă, dintr-o epigramă etc. II. Vârful pantofilor de balet. ♦ Cea mai importantă poziţie din baletul clasic, executată numai de balerine pe vârful picioarelor. [Pron. poan-. / cf. fr. pointe].
    Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 5 Feb 2007 |
    POÁNTĂ s. f. I. partea cea mai hazlie, de efect, dintr-o anecdotă, epigramă etc. II. vârful pantofilor de balet. ♢ poziţie din baletul clasic, executată de balerine, pe vârful picioarelor. (< fr. pointe)
    Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 |
    ANÓST, -Ă, anoști, -ste, adj. Plicticos, searbăd, fad, monoton, uniform. [Acc. și: ánost] – Din ngr. ánostos.
    Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX ’98
    ANÓST, -Ă, anoști, -ste, adj. Plicticos, searbăd, fad, monoton, uniform. [Acc. și: ánost] – Din ngr. ánostos.
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    ANÓST adj. 1. v. plictisitor. 2. v. monoton.
    Dictionar: Dicționar de sinonime
    ANÓST adj. 1. v. plictisitor. 2. v. monoton.
    Dictionar: Dicționar de antonime
    Anost ≠ interesant, captivant, comic, hazliu, amuzant, nostim
    Dictionar: Dicționar de antonime
    Anost ≠ interesant, captivant, comic, hazliu, amuzant, nostim
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    anóst/ánost adj. m., pl. anóști/ánoști; f. sg. anóstă/ánostă, pl. anóste/ánoste
    Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane
    anóst/ánost adj. m., pl. anóști/ánoști; f. sg. anóstă/ánostă, pl. anóste/ánoste
    Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
    ANÓ//ST ~stă (~ști, ~ste) Care este lipsit de interes; plictisitor. [Acc. și ánost] /<ngr. ánostos
    Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
    ANÓ//ST ~stă (~ști, ~ste) Care este lipsit de interes; plictisitor. [Acc. și ánost] /<ngr. ánostos
    Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER
    ánost (-tă), adj. – Insipid, searbăd, plicticos. – Mr. anustu. Ngr. ἄνοστος (Gáldi 148). Cf. nostim. – Der. anosteală, s.f. (plictiseală); anosti, vb. (a plictisi); anostie, s.f. (plictiseală).
    Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER
    ánost (-tă), adj. – Insipid, searbăd, plicticos. – Mr. anustu. Ngr. ἄνοστος (Gáldi 148). Cf. nostim. – Der. anosteală, s.f. (plictiseală); anosti, vb. (a plictisi); anostie, s.f. (plictiseală)

  2. felicitari angela!

  3. Spiritu’ metaaal!!! \m/
    Felicitari, Angela!! :)

  4. multumesc tuturor!! nu o sa va dezamagesc!

  5. Mult succes Angelei si noii echipe de conducere a CSL Sibiu! Imi amintesc de numeroasele proiecte organizate de CSL Sibiu in vremea cand am avut sansa de a fi presedinte al CSL si de succesul actiunilor desfasurate aici si sunt sigur ca vor putea reinnoda aceasta traditie.

  6. …bah frate da ma lasi cu 9 ta conducere din franzela,o fi buna,da cea dinainte ce a avut?o ridici atata in slavi pe angela asta de zici ca ce stii ce coada la pruna a pus

  7. pt TZeus

    pai inainte nu a existat nimic. Nici nu stiu cine a fost presedinte sau daca a fost vreun presedinte…

    Pe Angela o cunosc demult, stiu ce poate si ce a facut pentru partidul acesta. De aceea consider o onoare facuta CSL-ului pentru ca ea a acceptat sa fie presedinte.

    PS: apreciez limbajul tau cocalar……

  8. Nici nu stii daca a fost…aici deja limbajul tau este de pitzipoanca,daca al meu e de cocalar…stii foarte bine;)

  9. pt Salve

    Chiar nu stiu…. Daca tu stii, spune-mi, mai facut curios.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*