8Noi

ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

BISERICA SFANTULUI JOHANN (BISERICA LUI JOHANNIS)

biserica Sf. Johann, imagine de arhiva, inceputul secolului al XX-lea, biserica este vazuta dinspre strada Mitropoliei.

In anul 1829, preotul paroh al satului Neppendorf (cartierul Turnişor, de astazi), Johann Engelleiter, lasă intreaga sa avere prin testament comunitatii evanghelice din Sibiu, spre construirea  unei biserici si a unui orfelinat pentru credinciosii din cartierul Josefin. Acesta va crea o fundatie care sa gireze intregul transfer de bani si sa supravegheze buna desfasurare a lucrarilor. Alti bani vor proveni din despagubirile demolarii bisericii „Laubenkirche” (despre care am scris aici) din Piata Mica.

biserica Sf. Johann si orfelinatul evanghelic, fotografie din 1947

De abia in 1879, Consistoriul Superior va repune in discutie acest proiect. Planurile de construire urmareau cumpararea terenului pe care se afla o fabrica de zahar (actualmente pe strada Victoriei) sau cumpararea unei parti din terenul Soldisch. Un concurs va fi organizat, rezultatele urmand a fi anuntate in martie 1881. Castigatorii vor fi constuctori Baumann si Koniger, a caror planuri vor fi combinate.

Era vorba de construirea unui complex de cladiri care insumau alaturi de biserica si edificarea unui orfelinat, a unui camin pentru scolari si a casei preotului. Discutile aprinse asupra locului de construire (urmasul preotului Engelleiter, Samuel Binder nu era de acord cu locul amplasat, spunand ca nu face parte din cartierul Josefin) va duce la una dintre primele si pana astazi o clara delimitare a cetatii medievale de cartierul Josefin. Magistratul va hotara ca linia de demarcare a celor dou era strada Lupas de astazi. Astfel locul definitiv stabilit va fi terenul Soldisch, nascut din zwinger-ul incintelor III si V. Inca din 1851, Magistratul ofera drept spatiu pentru construirea bisericii un teren de o suta de stanjeni intre casa brutarului Anton Taub si gradina lui Joseph Schuster pe terenul Soldisch. Astazi resturi din a V-a incinta se mai vad delimitand perimetrul liceului Octavian Goga fata de cel al Institutului Teusch. A III-a incinta nu mai exista in aceasta zona dar in urma unor sapaturi de interventie la infrastructura orasului si cu ajutorul specialistilor, s-a reusit marcarea acestei incinte in trotuarul strazii Lupas. Astfel incep pregatirile pentru construirea acestor edificii.

fragment din veduta lui August Sporner din 1883, fragmentul reda terenul Soldisch. in centrul imaginii se poate observa vechea cladire a bisericii si intreg complexul construit. in stanga se poate observa bastionul Soldisch iar in dreapta cladirea hotelului numit astazi Continental Forum. de remarcat este si terenul pe care va fi amenajat Parcul ASTRA sau cladirea prefecturii.

In februarie 1882, sunt prezentate Presbiteriului, planurile pentru asamblarea unei orgi care sa fie amplasate in biserica de catre W. Horbinger in conformitate cu indicatiile cantorului orasului J. L. Bella. La Viena s-a comandat un basorelief care sa il reprezinte pe Isus intre copii. In aprilie este incheiat un contract cu tamplarul Johann Barthmes pentru construirea altarului si a amvonului iar ceasornicarul A. Hartmann ofera un orologiu pentru aceasta biserica. La acestea adaugam ca altarul a fost construit de Karl Dorschlag. Tema altarului va fi Mantuitorul invatand si milostivindu-se de copii.

biserica Sf. Johann, timpanul bisericii, unde a fost montat basorelieful „Iisus printre copii”, comandat la Viena.

In 10 noiembrie 1883 va fi inaugurat noul asezamant bisericesc, in stransa legatura cu orfelinatul construit alaturi. Data era una speciala, comunitatea evanghelica sarbatorind 400 de ani de la nasterea lui Martin Luther. Hramul acestei biserici va fi cel al Sfantului Apostol Ioan, de aici provenindu-i numele popular de „Johanniskirche”.

biserica Sf. Johann, fragment din usa principala a bisericii

Receptia definitiva a complexului va remarca o serie de neajunsuri la edificiul bisericesc. O serie de crapaturi in edificiul ecleziastic, sunt observate in  1909, crapaturi care duc la concluzia nevoii unei restaurari. Comunitatea evanghelica ii va cere lui Hans Eder, arhitect, sa ofere un deviz de cheltuieli, asupra refacerii acestui edificiu si  locunintei parohului. Serioasele degradari duc la hotararea evacuarii bisericii, pana la sfarsitul lunii ianuarie 1910. In aprilie 1910, Presbiteriul hotaraste demolarea bisericii in intregime, ultimele urme fiind sterse in iunie acelasi an. Orga va fi transferată in biserica din cimitir.

biserica Sf. Johann, fotografie din 2008

In acelasi timp se hotaraste construirea noii biserici. Planurile de constructie au apartinut arhitectilor locali Gustav Matz si Fritz Buertmes precum si arhitectului berlinez Josef Bedeus von Scharberg. Subcomisia de constructii si reprezentantii comunitatii evanghelice vor hotari in martie 1912 sa aplice planurile lui Josef Bedeus von Scharberg, in valoare de circa 167.000 de coroane. Planul decide ca turnul sa fie mutat spre interior cu 30 de centimetri, si modificarea cupolei dintr-una de tip bavarez intr-una ascutita. Lucrarile urmau a fi realizate de societatea de constructii a lui Gustav Matz, Presbiteriul se va imprumuta pentru aceasta lucrare cu suma de 168.000 de coroane de la banca „Deutsche Allgemeine Sparkassa”.

biserica Sf. Johann, vazuta din curtea interioara a Institutului Teusch.

Noul edificiu va fi inaugurat in data de 10 noiembrie 1912, aceeasi sarbatoare a nasterii lui Martin Luther, preotii hotarand reluarea slujbelor din această biserica. Astfel predicile aveau loc la orele 11.00 pentru vecinatati si la orele 18.00 pentru militari.

Distribuie articolul:

2 comentarii

  1. Salut! Sunt pasionat de cultura sasilor din romania si fascinat de Transilvania, in special de Sibiu. Sunt student la Facultatea de Geografie, sectia turism din cadrul Universitatii Bucuresti si mi-am ales sa-mi scriu lucrarea de licenta „Biserici fortificate sasesti din Depresiunea Sibiului”. Mi-a placut mult articolul tau si as vrea sa te rog sa-mi recomanzi niste carti care m-ar putea ajuta sa-mi imbogatesc lucrarea.
    Multumesc!

  2. mai bine ai deveni ….., nu pasionat ci obsedat de cultura romaneasca.
    lasa.i in lumea lor pe ei …… pentru mine sunt zerooooo.

Raspunde-i lui avram iancu Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*