ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

SCOALA ROMANEASCA

fotografie de arhiva, probabil anii `80 ai secolului trecut.

In noiembrie 1785, viitorul episcop romano – catolic, I. Martofi, si cel ortodox Ghedeon Nichitici, propun Guberniului transilvanean un proiect de organizare a invatamantului romanesc. Acesta prevedea infiintarea unui seminar pentru pregatirea clerului ortodox, o scoala normala pentru invatatori, o scoala parohiala si alte scoli infiintate in Brasov, Avrig, Alba Iulia, Sibiu. Acestea erau organizate etatist cu invatatori retribuiti de bisericile parohiale de care apartineau si de parinti. Directorul scolii care va fi infiintata in fata Portii Turnului, urma sa fie Dimitrie Eustatievici, care primea un salariu de 400 de florini.

Actula cladire aflata pe strada Reconstructiei numărul 35, construita intre anii 1811 – 1815,   s-a realizat si datorita „Edictului de Concivilitate” dat de administratia imperiala, edict de care vor profita toate celelalte natiuni conlocuitoare din Sibiu. Nu se stie cum arata primul imobil in care a functionat scoala dar este sigur ca a existat, probabil in modul celei existente langa Biserica din Groapa, actuala casa parohiala. Elementele prea frecvente care apartin stilului baroc, elemente care sunt de ordin structural, ne duc la concluzia ca această cladire a fost construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea si intre anii 1811 – 1815 s-au facut doar modificari serioase la structura fatadei.

In 1811, va fi angajat ca profesor, Gheorghe Lazar. Alţi profesori erau Radu Tempea, Gheorghe Hainas sau Moise Fulea. Cursul, asa cum se desfasura el in 1849, se întindea pe parcursul unui an, cu doua semestre, unul intre noiembrie pana in martie si unul din martie pana in august. Se studia Gramatica, Metodica, Dogmatica si Pastorala in primul semestru si Pastorala, Morala, Pedagogia, Istoria Bisericii, Talcuiala Evangheliei. Lectiile se tineau de la ora opt pana la zece si de la orele 14 pana la orele 16, dupa ele urmand Cantarea bisericească.

fragment din harta Sibiului de la 1914, redare a cartierului Maierilor unde se afla si inca se afla cladirea scolii romanesti.

Ioan Haniia aminteste ca in aceasta cladire s-au tinut cursuri pana in 1821. Cladirea este construita in stil neogotic care va incepe a se afirma in secolul al XIX-lea. Ea are elemente baroc, avand doua nivele supraterane si un nod de circulatie vertical dispus in axul transversal al planului.

detalii arhitecturale de sorginte baroc

Traveele centrale sunt decrosate si structurate in doua registre prin profilul orizontal intemediar a desfasurarii pe lungime a fatadei. Fatada pricipala prezinta un rezalit, sapte travee, dintre care doua par a fi adaugate ulerior, trei dintre ele sunt in rezalit. Dispunerea pe orizontala, este delimitata printr-un brau, simplu si o cornisa care pe corpul central este profilata. Pe structura de caramida avem intariri de lemn. Pe lateralele edificiului sunt consolidate doua turnulete, asemanatoare ca si compozitie cu cele care impodobesc aticul central format din sapte pilastrii, sprijiniti pe console false impodobite cu motive din foi de vita. In spatiul central al acestuia se afla o rozasa. Fatada secundara, are noua axe, trei dintre ele fiind in rezalit. Ea este asemanatoare cu cea principala.

balconul de pe fatada centrala. din pacate starea de degradare este din ce in ce mai avansata. se poate observa si decoratia ferestrelor

Revenind la fatada principala, aceasta mai are un balcon, mic ca dimensiuni, decorat cu patru coloane de colt de plan prismatic, decorate fiind cu elemente vegetale, intre ele desfasurandu-se balustrii. Ferestrele sunt organizate in ancadramente rectangulare cu colturile superioare extinse dupa conturul unor patrate si prevazute fiind cu solbancuri. Portalul este dreptunghiular decorat cu patru volute paralele si perpendiculare pe planul elevatiei, acestea sustinand extensile profilului orizontal intermediar, modelate ca abace. Actualul acces este accesul catre gradina. Aici intrarea cu ancadrament baroc este marcata de o usa mica, fata de marimea ancadramentului, ceea ce dovedeste ca nu este intrarea originala. Ancadramentului are o baza formata din soclu, dezvoltand doua coloane cu baza simpla pe laterale. Acestea sunt in relief, ele dezvoltandu-se cu o voluta dubla pe laterale si decorata cu elemente geometrice. Cornisa sa este decorata cu vedute si profilata. Ancadramentul este unul dreptunghiular deasupra sa aflandu-se un decor format dintr-o mască si o scoica, decorate cu elemente vegetale si valuri. Acoperisul este realizat in patru ape, avand si lucarne in forma ochiurilor de casa. Coama este paralela cu aliniametul strazii. Interiorul prezinta o scara relizata in trei rampe, prima este in lungul circului mentionat, urmatoarele doua fiind asezate lateral din podetul intermediar, scara fiind de asemenea tipica perioadei baroc.

frontonul cu rozasa si turnulete, de sorginte neo-gotica.