21Mai

ISTORIA ORASULUI NOSTRU: SIBIU

GARA ORASULUI

Piata Garii (gara pe fundal si uzina electrica pe dreapta) la inceputul secolului XX. piata era coerenta dpdv urbanistic, dar va fi distrusa de reorganizarile urbane comuniste.

piata Garii sau 1 decembrie 1918, februarie 2009, administratia locala reuseste a recupare oarecum aspectul original.

sursa: sibiustandard.ro

La mijlocul secolului al XIX-lea, o comisie din oraşele Brasov si Sibiu se vor adresa baronului Geringer. Comisia din care faceau parte, senatorul Konradsheim si comerciantul Thalmaier din partea Sibiului si August Roth, Karl Maager, Gheorghe Baritiu din partea Brasovului, va cere continuarea construirii caii ferate si in partea de sud a Transilvaniei, aceasta fiind construita in restul vechii provincii. Reticenta Guberniului va face ca cererea comisiei sa nu fie aprobata. Acest lucru s-a datorat conflictului care se dezvoltase intre maghiari si sasi. Greu si tarziu va fi construita prima cale ferata din sudul Transilvaniei, in 1872 intre Copsa Mica si Sibiu. Acesteia i-au urmat caile ferate dintre Sibiu – Avrig in 1892, Sibiu – Cisnadie in 1894, Sibiu – Vint in 1897 sau Avrig – Fagaras in 1895. Deschiderea linii ferate spre Turnul Rosu a facut ca Sibiul sa devina unul dintre statiile de legatura intre Budapesta si Bucuresti.

locatia unde se va construi Gara orasului, asa cum era redata la 1692, de catre Mirando Visconti. remarcam aceleasi mlastini artificiale dar si cateva gradini. de asemenea existau cateva canale artificiale si ele ale Cibinului.

planul lui Johann Bobel, zona portii Elisabeta, un de se va construi Gara, la inceputul secolului al XIX-lea. mlastinile sunt inlocuite cu gradini vaste. deja terenul se pregatea de parcelare.

Odata cu construirea primei linii ferate s-a construit si edificiul garii din Sibiu. Acesta va fi la inceput unul modest care nu deservea decat unul dintre capetele linii ferate din Ungaria, dar deschiderea accesului ferat prin valea Oltului spre Romania, a facut din aceasta gara sa devina una dintre cele importante. De aceea aici va fi amplasat un oficiu postal in 21 iulie 1882 si se va introduce curentul electric in 12 noiembrie 1903.

gara cum va fi redata in 1883 in veduta lui August Sporner. este idilica edarea trenului ce se apropia de statie. deja terenul era aera amenajat. remarcam faptul ca statia fusese asezata imediat langa drumul ce unea Sibiul de Gusterita (Hammersdorf), drumul ce se numea si atunci Calea Gusteritei, ca si in prezent.

Cladirea este construita in stil clasicist, intr-un plan dreptunghiular format dintr-un singur corp. Fatada este formata dintr-un soclu, un parter inalt, bosat pe muchii si delimitat printr-un brau orizontal de primul etaj, care de asemenea este delimitat de acoperis printr-o cornisa profilata si console decorate cu elemente vegetale stilizate.

zona garii, 1875, harta lui Krabs si Dimitrovits. deja erau trasate o serie de strazi in apropierea cladirii principale

sibiu 1880. deja teritoriul devenise o zona urbana distincta.

Sibiulu 1990. pe langa cladirea garii remarcam cladirea autogarii. de asemenea intrarea in vechea cetate fusese mult modifcata prin demolarile comuniste.

Fatada este formata din 39 de travee, cinci dintre ele fiind centrale, in rezalitele laterale fiind vorba tot de cinci axe pe fiecare latura si alte patru pe zona fatadei ce flancheaza pe cea centrala.

omnibusul in statia sa de pornire din fata garii. perioada antebelica.

Avem de a face cu cinci rezalite, doua laterale, alte două ce flancheaza rezalitul central. La nivelul rezalitului central, la etaj, fatada se retrage, dezvoltand o terasa peste parter, terasa fiind sustinuta de o balustrada de piatra.

Gara in perioada antebelica.

Fatada de est, cea dinspre liniile ferate, la nivelul parterului este prelungit de un pridvor, de lemn, ce acopera peronul imediat care porneste in continuarea salii de asteptare.pridvorul este format dintr-o colonada de lemn cu sectiunea dreptunghiulara, care sustine un parapet de o singura apa.

Ferestrele sunt dreptunghiulare, cu doua canaturi si patru campuri vitrate, ancadramentul fiind profilat atat la nivelul pervazului cat si a cornisei.

gara in perioada comunista.

sursa: sibiul.ro

Acoperisul este in patru ape, la rezalitul central acesta este decorat cu o friza de balustrii, precum si o cupola dreptunghiulara si ea. Lucarnele sunt drepte sau tip ochi.
Bolta este dreapta, dar interiorul cladirii a suportat serioase modificari care fac imposibila reconstituirea vechii cladiri.

Distribuie articolul:

4 comentarii

  1. Violez, deci exist! Un slogan implicit care, în Italia, a luat locul, se pare, altor etichete identitare, de genul Mãnînc, deci exist! sau, la antipod, ºi la origini îndepãrtate, Gîndesc, deci exist!

  2. sa inteleg ca violurile se prcticau in gari sau zona garii altfel nu inteleg asocierea!!!!
    Ce sa mai vorbim de istoria garii din Sibiu si mai ales de tramvai printre primele din tara realizat prin investitie privata(o tempora)

  3. Ultima poza,cea cu piata garii din „anii ’80” e de fapt din 1968. A fost facuta de catre un olandez,venit in vizita in Romania sa fotografieze mijloacele de transport in comun din principalele orase(exista o multitudine de alte poze facute de el si in alte orase)

  4. Subscriu la ce a spus Danny. Imaginea NU E DIN ANII 80.
    In anii 80 nu mai exista linie de tramvai DELOC in gara, necum tramvaie interbelice de genul celui albastru. Statia din stanga era desfiintata.
    La fel, imaginea cu „gara in perioada interbelica” nu e interbelica ci antebelica. Databila, mai exact in perioada Primului Razboi Mondial. De ce nu e interbelica? pentru ca atunci se folosea, in cartile postale, si numele romanesc al Sibiului, alaturi de Hermannstadt. De era „Sibiu – Hermanndtadt Gara – Bahnhof’, poate atunci.

Raspunde-i lui Mircea Popescu Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*