9Feb

LICENTIAT IN SIBIU

CITADELA SIBIULUI

harta ungara a Sibiului, cu planul proiectatelor fortificatii, sec al XVIII-lea.

Terenul ce înconjura perimetrul cetatii medievale a Sibiului, era unul folosit de oraseni, drept loc in care fusesera amenajate diferite constructii auxiliare pentru viata cetatii: mori, soproane, ateliere, mori de hartie, etc…

terenul pe care se va construi Citadela, asa cum era redat de Mirando Visconti in reduta sa din 1699.

Veduta lui Mirando Visconti din 1699, ofera cateva informatii vizuale despre aspectul acestui loc. Mici coline continuau vertical cetatea. Aici in perioada medievala se afla unul dintre lacurile artificiale (lacul Soldisch), amenajat in jurul zidurilor pentru a ingreuna accesul spre ziduri. Acesta era impartit de un dig in doua. Otto Czekelius considera acest punct al fortificatiilor cel mai vulnerabil dintre toate ale cetatii.

planul Citadelei, propus de Mirando Visconti, 1699.

Venirea habsburgilor in Transilvania a insemnat fortificarea acesteia, in ideea asigurarii posesiei acestei provincii atat impotriva atacurilor exterioare cat si impotriva elementelor recalcitrante din interior. Capitala nu putea fi ocolita. Generalul Rabutin, comandantul general al armatelor imperiale din Transilvania, a avut ideea construirii unei citadele in imediata apropiere a  cetatii. Pentru realizarea proiectului va fi angajat inginerul imperial Mirando Visconti care alaturi de Johann Conrad Predtscheiner si Stefan Welzer, vor cartografia cetatea si imprejurimile acesteia. Planul a fost prezentat de generalul Rabutin imparatului Leopold I, in 2 aprilie 1702 in cadrul „Consiliului de razboi aulic”. Acesta din urma isi va da acordul 27 de zile mai tarziu in 27 aprilie 1702.

planul proiectatei Citadele, redat de Ludwig Reisseneberger la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Planul prevedea construirea unei citadele de tip Vauban, in cinci colturi, care urma a fi amenajata pe terenul din fata Portii Cisnadiei in partea de sud-vest a cetatii, pe o perioada de trei ani, folosindu-se trei mii de muncitori adusi din toată Transilvania (2852 de muncitori), inclusiv din scaunele secuiesti sau din comitatele maghiare. Acestia urmau a presta 144.000 de ore pe an. Bugetul acestei lucrari era de 450.000 de galbeni. In vara aceluiasi an vor incepe lucrarile, fiind amenajat si un canal pentru o mai buna aprovizionare a santierului.
Informatiile despre aceasta importanta lucrare de ordin militar sunt nenumarate. Hartile ofera informatii pretioase despre cum arata această citadela si despre locul unde era amplasata. Prima redare a acesteia apartine planului din 1751 (Plan von der Haupt Hermannstadt in Siebenbürgen Verificint, anno 1751). O alta harta din 1776 reconstituie proiectul de construire pe care l-a redactat Visconti. Acestea sunt harti care sunt realizate in perioada in care acest teren nu era inca parcelat. Hartile realizate dupa acest moment, deja marcheaza constructiile care fusesera edificate pe locul citadelei. Astfel harta din 1829 marcheaza cazarmele care fuseseră construite şi noul cartier Josefin. Imagini ale citadelei nu exista. Vedutele realizate in secolul al XVIII-lea nu au ales un unghi care sa poata evidentia urmele acesteia.

urme ale Citadelei (strada Emil Cioran, astazi aici sunt construite Hotelul Ramada si Facultatea de Inginerie), fragment din veduta lui August Sporner, 1883.

Otto Czekelius incearca in paginile cotidianului Neuer Weg, un traseu al ramasitelor care au mai ramas din citadela. Astfel el porneşte din spatele Casei de Cultura spre Zaharia Boiu pana la caminele studentesti cotind spre intersectia strazilor Victoriei şi Transilvaniei coborand pe cea din urma si apoi luand-o spre strada V. Carlova. De asemenea el amintea ca in curtile caselor de pe strada Dealului (aliniamentul de nord), exista un sant cu apa care provenea din reteaua principala de alimentare cu apa a citadelei. Iuliana Fabritius Dancu aminteste de asemenea ca o casa de pe aliniamentul de sud al strazii Dealului este una dintre primele case construite dupa parcelerea terenului, in curtea acesteia aflandu-se urma retelei de alimentare. O informatie interesanta ne ofera cartea lui Petru Bortes din 1941 care realizaeză o enumerare a strazilor din Sibiu. Actuala stradă Th. Neculuta, era denumita la acea vreme Pamantul Olarilor. Denumirea venind de la hotararea Magistratului sibian ca breasla olarilor sa dezafecteze flancul de sud-vest al Citadelei. De asemenea acelasi autor puncteaza zona fostului cartier Josefin drept subsectorul Citadela. Acesta ingloba strazile Saguna, Calea Dumbravii, Lomonosov, Parcul Subarini, Dr. Linder, Carlova.

urme ale Citadelei, localizate in spatele caminelor studentesti de pe strada Victoriei.

Cu aceste informatii am încercat sa realizez un traseu actual al urmelor acestui monument. Repetatele construcţii ce s-au realizat in ultimii ani pe strada Cioran, au nivelat tot valul care era vizibil aici (valul fiind aliniamentul inferior al citadelei). Forme ale vechii fortificatii se pot observa din felul in care sunt amenajate in panta strazile Justitiei si Rennes. In complexul Campus, care a fost construit in continuarea caminelor studentesti au retezat intregul val prezent aici, urme ale acestuia se mai vad in spatele complexului si in curtile caselor de pe strada Boiu. Faptul ca, in vale era amplasat un bastion de recunoastere, astazi nu mai poate fi verificat deoarece in acel punct a fost construita Biserica din Groapa. Cateva musuroaie de pamant se mai vad in spatele caminelor si astazi dar si aici blocurile construite si complexul Olimpia au taiat mult din urme. Faptul ca la un moment dat pe aliniamentul strazii Transilvaniei a trecut unul dintre flancuri, mai poate fi verificat prin diferenţa de nivel dintre strada si parcelele pe care sunt construite casele de pe strada Moldovei. Strada Carlova intradevar si astazi ofera cele mai multe detalii. Aici amenajarea caselor nu a daunat urmele care se mai vad, deoarece povarnisul este intrerupt brusc pentru ca mai apoi sa cada din nou inspre strada. La un moment dat urmele erau considerate monument istoric, dar in acest moment acestea nu mai sunt considerate ca atare iar deteriorarile sunt in consecinta.

urme ale Citadelei, localizate in curtile interioare ale caselor de pe strada Zaharia Boiu.

Anul 1703, aduce sistarea lucrarilor. Lipsa banilor dar mai ales rascoala curutilor care a afectat Sibiul, sunt cauzele care au dus la intreruperea lucrarilor. Intretimp s-a amenajat baza citadelei ridicandu-se valul de pamant (mai putin flancul dinspre cetate pe unde se facea accesul cu materialele necesare pentru construire, dinspre Soseaua Alba Iulia unde era si debarcaderul), platforma de artilerie si reteaua de aprovizionare cu apa (Zigeunerbach).

urme ale Citadelei, localizate in apropierea Patinoarului si a terenului de tenis la capatul strazii Zaharia Boiu.

Parcelele pe care s-a construit citadela apartineau unor familii din Sibiu (printre care cea a primarului Peter Weber von Hermannsburg), breslei aurarilor si Bisericii evanghelice, in total fiind vorba de 16 parcele. Cu totii vor primi despagubiri de la statul austriac in valoare de circa 3.600 de guldeni (3.598 de guldeni şi 20 de kreţari).

parcelele de pe strada Moldovei, amenajate pe inaltimile artificiale realizate cu ocazia constructiei Citadelei.

Renuntarea la constructie a facut ca acest teren să fie lasat pustiu, o problema fiind şi situatia muncitorilor care venisera pe santier, reactia sibienilor fiind dura, ei protestand fată de autoritatiile militare si chiar încercand a-i alunga pe meseriasi, casele lor fiind arse iar ei mutaţi in fasa Portii Elisabeta.

urme ale Citadelei, localizate pe strada V. Carlova.

Magistratul va decide că pe locul ei sa fie construite momentan magazii de lemne si sa se folosească pentru pasunat, desfiintandu-se o parte din zid cu ajutorul breslei olarilor. Această hotarare se va lua la initiativa comandamentului militar, care detinea acest teren. Vizita din 1773 a imparatului Joseph al II-lea va face ca acest teren sa fie oferit comunitatii care il va oferi spre parcelare. Vor fi create astfel 33 de parcele in marea lor majoritate pentru cetăţenii austrieci impamanteniti aici. Astfel va lua nastere cartierul Josefin. Decretul imperial din 1782 care hotăra ca unicele orase fortificate ale Transilvania sa fie Alba Iulia si Deva va face ca proiectul sa fie definitiv abandonat, desi inca din 1780 loturile erau licitate. In total se vor realiza o suta de loturi.

urme ale Citadelei, localizate in Parcul Petofi Sandor.

Citadela respecta toate rigorile ideilor pe care le propunea sistemul Vauban. De exemplu bastionul care ar fi astazi localizat pe strada Transilvaniei, avea in fata bastionului un sant. In marginea sa se afla reduitul, curtina fiind undeva pe locul strazilor Crisanei si Cosbuc. De asemenea bastionul era continuat de un glacis. Prin citadela trecea Oberer Kanal. Acesta era aprovizionat de trei mori.

urme ale Citadelei, localizate in Parcul Petofi Sandor.

Un element aparte care poate fi inclus in acest santier este canalul amenajat intre Gura Raului si Sibiu, special pentru aprovizionarea cu piatra a constructiei. Acesta era de 14 kilometri. El facea legatura dintre cariera de piatra (care se afla intre Rasinari – Poplaca si Gura Raului) si santier. Canalul isi avea portul pe locul livezii Macelarilor, avand o latime de sase metri, 30 de locuri de ocolire, cu posibilitatea navigarii de către 30 de barci trase in amonte de cai. Ele aduceau nu numai piatra dar si nisipul sau varul din Poplaca.

Distribuie articolul:

6 comentarii

  1. Vă facem următoarea ofertă: să reluaţi art. despre citadela Sibiului pe site-ul nostru http://www.cetati.medievistica.ro.
    Puteţi (ar fi chiar de dorit) să introduceţi note critice şi bibliografie, imagini mai multe.
    Este locul unde informaţia de specialitate va fi mai uşor vizibilă. Se va face o trimitere la postarea iniţială şi la acordul autorului pentru reluare.
    Aşteptăm un răspuns.

  2. a3 a poza ‘planul Citadelei, propus de Mirando Visconti, 1699.’
    este planul orasului/fortificatiilor(fara strazi) , defapt prima ‘harta’ cunoscuta a Sibiului. este datata 1687(scrie si pe ea,f.mic, partea de sus) si reprezinta instalarea(intrarea in oras-prin poarta elisabeta) garnizoanei imperiului austro ungar dupa includerea transilvaniei in imperiu.
    estul este jos, vestul sus.
    te rog corecteaza, nu este vorba de bagare in seama sau critica, dar este bine sa se stie adevarul, si asa e istoria orasului(mai ales originea denumirilor) plina de inexactitati sau fabulatii perpetuate, multe din perioada comunista.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*