LICENTIAT IN SIBIU.

CAZARMA 90.

Cazarma de Infanterie a armatei austro-ungare (Cazarma 90), anul 1905

Prima remodelare a spatiului medieval al orasului, a inceput in 1796 cand a fost demolat, bastionul Portii Cisnadiei. Odata cu demolarea acestui bastion a fost amenajat intreg perimetru din fata portii unde a fost amenajata o piata, viitoarea piata Hermann, astazi denumita Piata Unirii. In lateralul portii, terenul a fost lasat deschis. Astfel incepea decongestionarea elementelor de acces in cetate. Intentia autoritatiilor atat cele locale cat si cele ale administratiei militare a Transilvaniei, a fost de a decongestiona cladirile orasului, care odata cu venirea armatelor habsburgice au fost suprapopulate. Administratia militara a inteles necesitatea rapida a unui complex de cladiri in care armata sa fie atat cazata, inchiriatul de camere in intreagul oras era incomod dar si extrem de costisitor, cat si sa-si poata desfasura activitatea. Acesta este inceputul unui intreg plan de reamenajare a spatiilor care erau atribuite armatei.

Piata Unirii (Hermann), inceputul secolului 20 (foto Emil Fischer, colectia Emil Fischer a MNB Sibiu)

Piata Unirii in anul 2005 (foto Silvana Armat, sursa: sibiustandard.ro)

In 1807 este finalizata constructia cazarmei de infanterie. Aceasta este una dintre lucrarile impozante a arhitecturii baroc din Sibiu. Ea este vizibila in cateva dintre vedutele Sibiului. Vorbim aici de lucrarea lui Leopold Beyer din 1815 dar mai ales de cea a lui August Sporner din 1883 care este realizata dintr-un unghi care ne ofera astfel posibilitatea reconstituirii acestei cladiri care a fost demolata in anii ’80 ai secolului al XX-lea. Hartile, de asemenea, marcheaza si ele existenta acestei cladiri.

Harta Sibiului din anul 1914, Cazarma 90 este redata si se marcheaza de asemenea si aliniamentul fostului bastion al portii Cisnadiei.

Inca din 1792, au inceput a fi stransi banii necesari pentru constructia acestei cladiri, administratia a adunat acesti bani din fondurile vecinatatilor. In 1786, imparatul Joseph al II-lea va primi o cerere din partea Magistratului, in care acesta era informat de neplacerile provocate de militiile incartiruite, printre care furturi sau chiar omoruri. Cheltuielile care au fost ridicate de această cladire au fost de circa 100.000 de guldeni.
Planul cladirii este in forma rectangulara, in forma trapezului isoscel cu baza mare spre Poarta Cisnadiei. Cladirea avea trei etaje si alte patru subterane, acest lucru fiind datorat caderii de teren de la nord la sud si faptului ca nu este integrata unui tesut urban preexistent. Organizarea este simetrica. Fatada de nord are cinci axe, parterul este bosat, in timp ce etajele unu si doi sunt ornamentate cu lezene de ordin colosal. Axul vertical central are un acces de forma dreptunghiulara finalizata intr-un arc semicilindric. Cheia era decorata cu o oglinda trapezoidala si de alte doua oglinzi decorate cu triglife. Celalalte travee ale elevatiei de nord sunt realizate in trei registre aferente, la muchii fiind decorata cu lezene bosate. Deasupra traveei centrale este ridicat un turn cu ceas prismatic cu acoperis baroc in patru ape acoperit cu material de tabla, din care se inalta un alt turnulet asemanator.

Cazarma 90 la inceputul secolului XX

Sectiunea laterala este tratata ca cele trei travee deja prezetate. Fatada de vest are zece travee, iar cea de sud, 28. Etajele si parterul sunt delimitate intre ele de cate un brau profilat.

Cazarma 90, inainte de Primul Razboi Mondial (a se observa stema Ungariei la intrarea in Cazarma)

In interior ferestrele sunt dreptunghiulare cu arce semicilindrice la baza superioara. Ferestrele au doua canaturi fiecare a cate doua campuri vitrate. In exteriorul camerelor, era amenajata o cursiva de piatra sustinuta de coloane si arce semicilindrice in platforma etajului urmator.Camerele sunt reduse acoperite fiind cu bolte aplatizate si cu penetratii in dreptul accesului. Boltile sunt cu penetratii tangente pe generatoarea de cheie a boltirii.

Cazarma 90 in anii `80 ai secolului XX, foto: Fred Nuss

Rolul urbanistic al acestei cladiri era acela de a organiza acest nou spaţiu amenajat la iesirea din cetate si la crearea unei legaturi dintre cartierul Josefin cu Orasul de Sus. Odata cu disparitia portii rolul de aparare, folosind un inteles simbolic, al cetatii, i-a revenit acestei clădiri.

Interiorul Cazarmei 90 la inceputul anilor `80, foto: Fred Nuss

Autoritatile comuniste ale Sibiului vor decide in anul 1987 demolarea acestei cladiri deoarece era un loc neigienic si nu stiau ce sa faca cu ea. Nu conta ca era in apropierea arealului patrimonial, nu conta ca era unul dintre importantele monumente ale orasului, loc unde multi sibieni lucrasera. Cladirea a fost demolata (orasul se zice ca s-a umplut de sobolani) iar apoi, dupa Revolutie s-a transformat in parcare si ocazional in loc de concerte. In anii 2007 – 2008 aici a fost instalat cortul necesar pentru proiectul Sibiu Capitala Culturala Europeana.

demolarea Cazarmei 90 in anul 1987.

demolarea Cazarmei 90 in anul 1987.

Teatrul Radu Stanca a dorit integrarea arhitecturala a acestui loc intr-un mai mare complex dar acest proiect a fost uitat.

Piata Unirii si locatia unde se afla Cazarma 90 asa cum se prezentau in anul 2007 (montarea cortului multifunctional).

sursa: sibiustandard.ro