8Iun

LICENTIAT IN SIBIU.

In fiecare duminica voi dedica aceasta pagina Sibiului si istoriei sale. Este important sa ne cunoastem orasul si oamenii ce l-au cladit.

BATALIA PENTRU SIBIU.

Admiram fortificatiile orasului nostru si ne minunam de fiecare data de numarul mare de turnuri, bastioane si de zidurile puternice construite de predecesorii nostrii. Aflam ca au existat planuri pentru o si mai mare fortificare a cetatii.

Evident ca aceste lucrari consecutive, care au tinut, daca ar fi sa le punem cap la cap, circa 150 de ani de constructie permanenta, au avut o cauza cat se poate de logica si obiectiva. Un santier medieval, mai ales unul care se ocupa de fortificarea cetatii, era foarte costisitor si aduna multe din energiile unei comunitati. De aceea trebuie sa intelegem ca amenajarea unui sistem complex de fortificatii are la baza o cauzalitate cat se poate de reala si de palpabila. Atacurile, asediile ca si toate incercarile de cucerire a Sibiului, i-a determinat pe cetatenii burgului sa construiasca cele 5 inele ale zidurilor, care exista si sunt admirate si astazi.

Primul mare soc militar al sibienilor a fost in 1242. Atacul mongolilor condusi de unul dintre generalii lui Kubylai Khan, pe numele sau Bochetar, a fost devastator pentru comunitate. Cronicile spun ca doar 100 de localnici au supravietuit (sau poate ca 100 de sibieni au fost omorati). Cifra ne ingrozeste, dar sa nu ne imaginam ca erau mai mult de 500 de locuitori in acel moment. Cetatenii au incearcat sa ii opreasca pe mongoli in apropierea localitatii Mohu, dar au fost realmente macelariti, insusi preotul paroh Nikolaus moare si el in batalie. Burgul a fost distrus. Ca urmare a acestui moment, a inceput fortificarea, in piatra a cetatii.

Prima jumatate a secolului al XV-lea este perioada asediilor otomane. Astfel in 1432, 1437, 1438 orasul a fost asediat fara succes de armatele turcesti. Papa Eugen al IV-lea declara cetatea bastion al Crestinatatii. Turcii incep a se teme de cetatea noastra pe care nu o puteau cuceri. Sibiul este unica localitate din teritoriul actual al Romaniei, care nu a fost nicodata cucerita.

A doua mare batalie din fata zidurilor Sibiului a avut loc in 1442. Armata Transilvaniei condusa de Ioan de Hunedoara, va invinge, in martie 1442, armata otomana condusa de begul Vidinului, Mezid. Acesta moare in terifianta infrangere a turcilor, iar Ioan de Hunedoara ajunge adanc in teritoriul Imperiului Otoman.

In 1493, Sibiul isi arata cu adevarat forta. Armata cetatii infrange, in trecatoarea Turnu Rosu, una dintre armatele otomane care dorea sa patrunda pe valea Oltului in Transilvania. Victoria a fost rasunatoare. Georg Hecht a intrat astfel definitiv in istoria eroilor sibieni. Armata, armamentul ca si intreaga logistica au apartinut cetatii.

Dupa prabusirea regatului Ungariei, in urma bataliei de la Mohacs in 1526, Sibiul s-a implicat in razboiul civil iscat in Transilvania dintre Janos Szapolya si Ferdinand I de Habsburg. Sibiul a tinut partea Casei de Habsburg, fiind principalul sau aliat din Transilvania. In 1529 are loc primul asediu al cetatii condus de principele Szapolya, aliat cu armatele otomane. Conflictul si asediul intermitent al cetatii s-a finalizat in 1536 cand Sibiul, aproape falit dar necucerit, semneaza pacea cu Janos Szapolya, recunoscandu-l pe acesta din urma, drept rege al Ungariei.

O alta importanta batalie este cea a principelui Andrey Bathory cu Mihai al II-lea Viteazul, principele Tarii Romanesti. In octombrie 1599, armata Tarii Romanesti infrunta armata Transilvaniei la Selimbar, in fata zidurilor Sibiului. Mihai Viteazul castiga batalia, portile Sibiului ii sunt deschise, primeste cheile orasului iar acesta isi continua triumfal drumul spre resedinta principelui din Alba Iulia. Nici astazi nu este elucidata pozitia Sibiului in acest conflict (promit ca am sa revin cu mai multe idei pe aceasta tema intr-o alta duminica). Doi ani mai tarziu, in 1601, are loc un nou asediu al cetatii. Istvan Csaky, comandantul militar al principelui Sigismund Bathory incearca sa cucereasca fara succes insa, cetatea. Sibienii au fost ajutati de aceasta data de insasi armata imperiala habsburgica, condusa de un important prieten al cetatii, Georg Basta. In 1603, dupa doi ani de asediu continuu, Csaky a renuntat latentativa sa.

In 1611, principele Radu al VII-lea Serban incearca sa il alunge pe Gabriel Bathory din cetate, dar si el esueaza. In 1658 otomanii au asediat din nou cetatea, dar pentru 2500 de guldeni, acestia renunta la asediu.

Principele Gyorgy Rakoczy al II-lea, a asediat in 1660 cetatea pentru 5 luni, deoarece Sibiul il sustinea pe uzurpatorul Akos Barcsay. Asediul a fost sangeros pentru ambele tabere. Principele nu a reusit sa cucereasca cetatea.

Batalia de la Sibiu, 1849

Dupa circa doua secole de pace, in anul 1849, orasul Sibiu a fost din nou atacat. Orasul era unul dintre centrele importante ale Revolutiei transilvanene, fiind un bastion al luptei impotriva anexarii Transilvaniei de catre Ungaria revolutionara. Generalul polonez Joseph Bem, ataca in ianuarie 1849 orasul. In luna martie a reusit sa intre in oras, dar orasul a fost imediat depresurat de catre generalul rus Luders, venit in ajutorul armatei imperiale habsburgice. In august, Bem revine, dar este alungat din nou in septembrie de catre acelasi general Luders.

Batalia de la Sibiu, 1916

Ultima mare batalie si asediu asupra orasului este cel al armatei romane din vara lui 1916. Armata a II romana, a intrat in Transilvania pe valea Oltului. Intr-o prima faza victorioasa, a reusit sa impinga frontul in spatele orasului, pe linia Rasinari – Orlat (armata romana s-a cantoneat in Dumbrava Sibiului – in zona actualului muzeul). Institutiile s-au refugiat, calea ferata a fost intrerupta, alimentarea cu apa de asemenea. Orasul este bombardat, avioanele romanesti survoleaza orasul. De abia in septembrie, armata austriaca preia apararea. In 26 septembrie s-a declansat batalia Sibiului. Urma, inca vizibil, a a acestei batalii, este turnul lui Falkenhayn (generalul care a condus armata germano-austriaca), aflat in acest moment in apropierea crucii de pe dealul Daii, deasupra orasului. Batalia s-a dus undeva unde astazi se afla centrul comercial de la iesirea orasului (unde se afla Kaufland si Real). Victoria a fost a lui Falkenhayn, care astfel a oprit ofensiva romana in Transilvania. Armata romana este impinsa inapoi in vechiu regat.

turnul de observatie a generalului Falkenhayn, folosit in observarea miscarilor militare.

Aceasta este ultima batalia a orasului si incheie o istorie militara de 700 de ani a orasului nostru.

planul citadelei proiectate ale Sibiului, dupa Ludwig Reissenberger

Distribuie articolul:

11 comentarii

  1. Interesanta idee. Dar mai interesant este de unde iti iei informatia, ca banuiesc ca nu visezi istoria Sibiului in fiecare duminica dupa-amiaza. Sursa e foarte importanta cand vorbim de istorie. Aproape la fel d eimportanta ca in politica 😉

  2. pt shoricika

    Ai perfecta dreptate in ceea ce priveste importanta surselor. Fiind totusi un blog si nu o lucrare de doctorat, mi-am permis sa nu scriu de fiecare data sursele care ma ajuta in alcatuirea textelor.
    Ceea ce am sa fac insa este sa scriu un articol in duminicile urmatoare in care voi aminti toatre lucrarile care stau ca pietrele de temelie, in ceea ce priveste studierea istoriei Sibiului.

  3. Nu e chiar OK sa nu spui de unde ai informatia, chiar daca e un blog. Tot plagiat se numeste, oriunde il postezi. La o adica, cineva poate lua asta de la tine de pe blog si sa te citeze. Nu ar fi chiar corect, nu?
    Cu alte cuvinte, daca nu e descoperirea, nu sunt cunostintele tale, nu sunt. Asta e. Cine le-a scris deserves some credit.
    Pe mine chiar ma interesa sursa. Pentru ca despre Sibiu s-au scris multe baliverne si este important cine le debiteaza. Unii le debiteaza chiar bine 😉

    PS: Si eu mi-am luat-o in bot la inceput cu blogul. It’s nice to quote. No biggie, just being honest. Informatia este facuta pentru a fi preluata si folosita. Eu m-as sesiza daca cineva imi re-posteaza pe blogul lui/ei o idee…Tu nu?

  4. pt shoricika

    ai dreptate, dar vezi tu ca ceea ce scriu eu nu e un demers stiintific. Unicul scop al postarilor mele legate de istoria Sibiului este ca lumea sa afle lucruri interesante din istoria noastra. Tu ai spus-o si ai perfecta dreptate, s-au scris si inca se scriu multe baliverne.

    Eu ca un tanar cercetator imi permit a scrie si propriile idei si perspective legate de tematica pe care o tratez. Dar ai dreptate in general.

    Ca urmare o sa scriu de acum la sfarsitul fiecarui articol sursele folosite. Dar nu am sa uit nici de articolul promis. Am sa il scriu exact in acesta duminica.

    Ca o mica observatie totusi, eu nu copiez din carti ceea ce scriu. Textul imi apartine de fiecare integra;. Stiu, ca e o practica foarte folosita, dar eu nu sunt hot.

  5. Majoritatea datelor sunt luate din Cronica Sibiului, de Emil Sigerus. Plus alte surse, desigur. Informatia e libera, deci daca nu dai citat complet, nu esti obligat sa mentionezi sursa.
    Problema este ca Gabriel Bathory a OCUPAT Sibiul. La fel ca si revolutionarii lui Bem, care si ei au OCUPAT (chiar daca pentru putin timp) orasul.
    Turnul lui Falkenhayn se afla pe DEALUL GUSTERITEI din simplul motiv ca Dealul daii este cel de langa el (pe stanga, cum te uiti din oras.
    It oprima faza, orasul a fost aproape incercuit armata romana inaintand pe inaltimile depresiiunii pana pe Dealul Daii, respectiv Rasinari, Poplaca, Orlat, Saliste, Cacova.
    Apoi au fost respinsi spre sud. Macelul decisiv a fost la gira Vaii Oltului.

  6. pt chisi

    Adevarat, imi recunosc greseala legate de dealul Gusteritei. Este vorba de dealul Gusteritei. Am vrut sa o corectez, dar m-am luat cu altele si am uitat pur si simplu. Noroc ca sunt si oameni care sunt atenti la ce scriem noi pe bloguri. Multumesc inca odata.

    Legta de bathory nu stiu daca termenul ocupat este cel mai corect, deoarece sibienii au deschis portile atunci principelui transilvan. Este vorba de o nuanta.

  7. nuanta era: „ocupat/cucerit prin lupta”
    Cartea postala e foarte interesanta: e despre batalia Sibiului, dar e scoasa la Viena.
    detalii despre luptele de la Sibiu pe
    http://wwi.lib.byu.edu/index.php/Diaries%2C_Memorials%2C_Personal_Reminiscences

    Alte detalii sunt transeele dintre Daia si Rosia

  8. Salut!

    In 1493, Sibiul isi arata cu adevarat forta. Armata cetatii infrange, in trecatoarea Turnu Rosu, una dintre armatele otomane care dorea sa patrunda pe valea Oltului in Transilvania. Victoria a fost rasunatoare. Georg Hecht a intrat astfel definitiv in istoria eroilor sibieni. Armata, armamentul ca si intreaga logistica au apartinut cetatii.

    Mici corecturi: din cate stiu eu, armata otomana nu incerca sa intre in Transilvania, ci incerca sa iasa. Probabil ca au intrat in Transilvania pe drumul catre ducatul Amnasului, au jefuit asezarile din marginime, si incercau sa se intoarca acasa pe Valea Oltului. In plus, sibienii nu au fost singuri cum sustii tu. Au fost ajutati de romanii din marginime si parca si de armata lui Telegdy. Defapt, in cronica de la biserica evanghelica scrie ca „turcii au fost batuti la Turnu Rosu de catre pastori”

  9. pt Iulian

    aici e o mica polemica, pentru ca putea fi una dintre armatele – patrula care reveneau in Transilvania spre praduire sau o armata care se retragea. Faptul ca romanii din Marginime au participat, e adevarat dar asta nu e in contrapunere cu afirmatia mea. Ei faceau parte din armata sibiana, se putea sa fi existat chiar intelegeri intre comunitatile romanesti si cetate. Cat despre armata lui Telegdy este o scapare pe care o recunosc.

  10. Salut!
    Pei din „Armata, armamentul ca si intreaga logistica au apartinut cetatii” se intelege ca ar fi fost singuri :) . Insa intradevar, ai dreptate, o parte din satele romanesti din marginime erau supuse cetatii si probabil ca romanii din zona erau obligati sa lupte alaturi de sasii din sibiu. Poate ca trebuia precizat undeva prin fragment lucrul asta :)

    Numai bine!

  11. As dori sa scriu un referat despre turnul din dealul gusteritei dar nu gasesc informatii despre el sau informatiile sunt incoplete as vrea sa stiu, anul ,arhitectul ,scopul ,destinatia .Unde as putea obtine mai multe informatii.

    multumesc

Raspunde-i lui iulian Anuleaza raspuns

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*